Inutili, dar cu pretenții. Consilierii Românilor de Pretutindeni vor mandate de 3-4 ani

În luna iunie se împlinește un an de la înființarea mult contestatului Congres al Românilor de Pretutindeni, dar membrii Consiliului încă nu știu ce rol are acest for al Diasporei și nu au nicio propunere concretă.

O afirmă deputatul USR Matei Dobrovie, pe pagina sa de Facebook, după întâlnirea pe care a avut-o cu aceștia în cadrul Comisiei pentru comunitățile pentru românii din afara granițelor:

”La ședința Comisiei pentru comunitățile pentru românii din afara granițelor țării au fost invitați membrii Consiliului pentru românii de pretutindeni, pentru a discuta propuneri cu privire la organizarea Congresului românilor de pretutindeni din 2017. Deși discuțiile au durat aproape 2 ore nu au fost înaintate propuneri concrete, nu s-a stabilit clar care este rolul Congresului românilor de pretutindeni și al Consiliului….”, a scris deputatul Dobrovie.



Deși nu au propuneri și au dovedit că sunt inutili în forul care ar trebui să reprezinte milioane de români din Diaspora, membrii Consiliului au o propunere halucinantă: mandatul lor să fie de 3-4 ani.

”…Am reținut, însă, și susțin propunerea cu privire la stabilirea unui mandat de 3-4 ani pentru membrii Consiliului ( în vederea realizării și implementării unui plan fezabil de acțiuni). Consider că mandatul Consiliului ar trebui să fie de 4 ani, pentru a se suprapune activității unei legislaturi.

Congresul a fost organizat pentru prima dată în 2016, deși Legea 299/2007 care are prevederi cu privire la desfășurarea activităților legate de acesta a fost adoptată în 2007. Anul trecut modul de organizare și desfășurare a Congresului precum și procedura de alegere a Consiliului au fost criticate intens atât de românii din diaspora, din comunitățile istorice, cât și de presă. Având în vedere situația descrisă mai sus, am hotărât să supun dezbaterii publice câteva propuneri cu privire la modificarea metodologiei de organizare a Congresului. Aștept din partea Dvs. propuneri suplimentare, critici, observații . Vă mulțumesc.”, a mai scris deputatul USR.

Propunerile deputatului Matei Dobrovie:

  1. Participanții la Congres să fie selectați din rândul organizațiilor/asociațiilor neguvernamentale (care promovează și susțin drepturile de orice fel ale românilor care trăiesc în afara granițelor României). În vederea participării la Congres pot depune aplicații și persoane fizice, care prin natura activităților desfășurate au contribuit la promovarea valorilor românești, la apărarea drepturilor și susținerea comunităților românești.
  2. Stabilirea unui număr de participanți pentru fiecare stat (în care trăiește o comunitate însemnată de români), direct proporțional cu mărimea acelei comunități.
  3. Costurile legate de participarea la Congres (deplasare, cazare, masă) să fie suportate din bugetul Camerei Deputaților.
  4. Implicarea sporită a participanților în activitățile Consiliului. În acest sens aș propune organizarea unor grupuri de lucru tematice (eventual, după modelul Comisiilor parlamentare) care sa propună masuri pentru îmbunătățirea situației româniilor de pretutindeni. Propunerile ar urma să fie transmise ministerelor de resort sau transformate în inițiative legislative.
  5. Remunerarea activităților membrilor Consiliului pentru a putea pune în aplicare prevederile L 299/2007, art. 9, alin 4. Consider că nu este corect și nici moral să le solicităm acestora să depună eforturi pentru elaborarea unor analize, furnizarea de informații și propuneri, doar pe bază de voluntariat. Stabilirea unor criterii clare pentru evaluarea activității depuse, în vederea remunerării acesteia.
  6. Materialele care includ analizele și propunerile Consiliului vor fi transmise pe adresele electronice ale Comisiilor pentru românii din afara granițelor de la Camera Deputaților și Senat, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Ministerului Afacerilor Externe și vor fi depuse în format printat la cabinetele miniștrilor MRP și MAE.
  7. Organizarea anuală a 2 sesiuni de discuții cu membrii Consiliului în cadrul unor ședințe comune ale Comisiilor pentru românii din afara granițelor țării de la Camera Deputaților și Senat. Cu acest prilej membrii Consiliului vor prezenta, 1-2 rapoarte de activitate și vor răspunde întrebărilor deputaților și senatorilor. Costurile (deplasare, cazare, masă) legate de participarea la aceste sesiuni să fie suportate din bugetul Camerei Deputaților.
  8. Eliminarea listelor de susținători sau reducerea semnificativă a numărului acestora. Problema strângerii celor 250 de semnături necesare într-un termen foarte scurt a dus la o participare redusă de doar 48 de oameni, raportat la 300 de locuri disponibile

Disperare mare la Consiliul Diasporei. Președintele pseudoinstituției îi cere premierului Cioloș să încalce Constituția

Prioritatea „aleșilor diasporei”: traficul de influență. Consiliul Diasporei, o nouă instituție coruptă, născută în România

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Prințul consort al Marii Britanii se retrage din viața publică

Toți candidații PNL Marea Britanie, aleși în structura de conducere a organizației Diaspora