4, 8 milioane de lei sau aproape 1.1 milioane de euro, este suma pe care anul acesta Departamentul Românilor de Pretutindeni o acordă asociaţiilor românilor din străinătate sau din ţară, pentru realizarea unor proiecte ce vor viza, în general păstrarea identităţii culturale româneşti în străinătate.
De remarcat întârzierea fără precedent la anunţarea proiecte câştigătoare, din informaţiile noastre, cauzată de lipsa de personal care să controleze cererile şi să ia decizii. Faţă de anii trecuţi, întârzierea a fost de aproape o lună. Dincolo de lipsa de personal calificat, întârzierea ar putea fi explicată şi prin cifrele astronomice de anul acesta.
CITIȚI AICI LISTA PROIECTELOR APROBATE, RESPINSE ȘI NEELIGIBILE
Cifrele sunt importante. A fost aprobată suma de 4,8 milioane de lei, pentru 157 de proiecte, dar suma cerută de asociaţiile CARE AU CÂŞTIGAT proiectele a fost în totalde trei ori mai mare, de peste 12 milioane de lei, sau aproape 3 milioane de euro.
Dacă mergem la proiectele neaprobate, cifrele se măresc exponenţial. Au fostrespinse 386 de proiecte, prin care se cerea în total suma de 522 milioane de lei, circa 112 milioane de euro. Aceste sume se referă la proiectele complete, depuse conform procedurilor, care au fost respinse. Dacă se adaugă şi proiectele depuse incomplete, neeligibile din cauze de formă, care au totalizat încă 4,2 milioane de lei, ajungem la o cerere totală în 2016 de circa 538 de milioane de lei, circa 122 de milioane de euro, din are au fost aprobate doar 4,8 milioane de lei.
Ce fel de proiecte au primit finanţare?
Foarte multe cursuri de limba română, şcoli româneşti, festivaluri de film, câteva proiecte mass media şi construţii de biserici. Partea leului, ca în fiecare an, o are Republica Moldova, cu proiecte aprobate în valoare de 1,2 milioane de lei. O altă parte a proiectelor au fost depuse de asociaţii din România, care se ocupă de diaspora (!), acestea obţinând circa 870.000 lei.
Cel mai scump proiect este, cum altfel, în Republica Moldova, Publicaţia Periodică “Timpul de dimineaţă” are de fapt două proiecte aprobate, de 80.000 şi 92.000 de lei, pentru “Timpul producţie video – emisiune de dezbateri” şi “Săptămânal Naţional Independent “Timpul””. Tot în Moldova, “Prodigital” SRL primeşte 80.000 de lei pentru “Dezvoltarea platformei tehnice pentru transmisia online a evenimentelor politice, sociale şi culturale”, iar Open srl primeşte 82.000 de lei pentru “Deschide Republica Moldova: pentru şi despre români”.
În Moldova se dau bani, sub pretextul diasporei, şi pentru construirea unei biserici. Proiectul “Consolidarea efortului de promovare a valorii spiritualităţii româneşti prin construcţia bisericii Parohiei Ortodoxe Române “Naşterea cinstitului Prooroc, Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan” din Orașul Căușeni primeşte 55.000 de lei.
Nu este singura biserică finanţată de tehnocraţii de la DRP:
Pentru “Construirea unui aşezământ bisericesc în oraşul Munchen” se acordă 67.500 lei; Parohia Ortodoxă Română “Sfânta Cuvioasa Parascheva” primeşte 45.000 pentru “Înzestrarea bisericii cu obiecte sculptate în lemn – valoare duhovnicească şi de civilizaţie, Chetrosu, raionul Drochia”; Mănăstirea cu hramul “Sfântul Apostol Andrei” din localitatea Durleşti, municipiul Chişinău, Republica Moldova primeşte aproape 60.000 pentru “Pictura bizantină aplicată în interiorul Manăstirii “Sfântul Apostol Andrei”, Durlești, municipiul Chișinău”; Parohia Ortodoxă Română “Sfânta Parascheva de la Iaşi”, sat Ratuş, com. Drăsliceni, regiunea Criuleni primeşte 50.000 de lei pentru “Finanţarea lucrărilor de construcţie a bisericii, etapa: betonarea bolţilor interioare şi a turlelor exterioare, sat Ratuș, Raionul Criuleni”; apoi Comunitatea religioasă Parohia Ortodoxă “Sfântul Dumitru” din cadrul Mitropoliei Basarabiei din s. Burlăneşti, raionul Edineţ primeşte 31.000 pentru “Păstrarea credinţei ortodoxe şi promovarea identităţii româneşti prin lucrarea Bisericii, raionul Edineț”, iar Parohia Ortodoxă Română cu hramul “Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, s. Slobozia Mare, raionul Cahul , primeşte 55.000 pentru “Dezvoltarea culturii şi consolidarea valorilor spirituale româneşti prin construirea unei biserici, Slobozia Mare, raionul Cahul”.
Banii diasporei alocaţi pentru biserici şi în Ucraina: Biserica “Sfântul Mina” din Priscăreni primeşte un “Ajutor pentru pictură” de 27.000, iar Parohia Ortodoxă “Sfânta Parascheva” din raionul Odessa ia 40.000 pentru “Efectuarea picturii interioare”.
În Italia au fost aprobate 7 proiecte: Asociaţia Proevent, 28.000 pentru festivalul de cinema ProCult, Asociaţia Siculo-Romena 10.000 pentru “Limba noastră-i o comoară”, Asociaţia ProCultura-RoArte 24.000 pentru România Film Festival “Cinema în România- România în cinema”, Asociaţia “Mondoterra” – 14.000 pentru festivalul “De la Rîm ne tragem”, schitul Ortodox Român “Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” priomeşte 25.000 lei pentru “ateliere expresiv-creative pentru copii şi prin forme de economie socială”, Asociaţia Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia- CCIRO.it primeşte 76.000 pentru Dacia Televiziunea Românilor – emisiune socio-culturală “Români pentru români”, iar asociaţia Propatria obţine 14.000 lei pentru Festivalul Internaţional “Propatria” – Tinere talente româneşti, a VI-a ediţie.
Total Italia 194.000 lei, circa 45.000 de euro. Acesta esta ajutorul statului român pentru proiectele românilor din Italia.
Sorin Cehan
Parlamentarii români se gândesc la diaspora. Vor Centre Comunitare în străinătate!
Un fost angajat ICR rupe tăcerea: „Șefii SRI-ului și SIE prelucrează oameni din comunități”
Schimbare majoră în politica DPRRP. Proiectele se vor depune ON-LINE!
