Codul Muncii, prezentat de fostul Guvern Boc drept principala armă împotriva muncii la negru, nu și-a îndeplinit menirea. Ultimele date relevă că munca la negru este în floare în România.
Peste două milioane de români lucrau fără forme legale la sfârșitul anului trecut, adică mai bine de o treime din totalul angajaților. Datele apar în raportul anual al Consiliului Fiscal.
Criza a înmulțit numărul românilor care muncesc la negru, iar taxele și impozitele par a fi tot mai împovărătoare pentru angajatorii români.
Experții atrag atenția asupra faptului că statul român înregistrează pierderi de 18 miliarde de euro/an din evaziune fiscală. Numărul românilor care muncesc la negru depășește 2,3 milioane, mai mult de o treime(35,3%) din totalul salariaților față de 900.000 în 2008, potrivit raportului întocmit de Consiliul Fiscal. Raportul arată că la sfârșitul lui 2011, lucrau în economie 6,647 de milioane de persoane, iar angajatorii au raportat un număr de 4,297 de salariați, rezultând că 2,348 de milioane de oameni munceau la negru.
În opinia consultantului financiar Ionel Blănculescu, fost ministru al Controlului în guvernarea Năstase, statul pierde 18 miliarde de euro pe an din evaziune fiscală. “Un angajator practică mai multe sisteme de plată. Cei pe care noi îi consideram la alb, ei de fapt sunt la gri. Nivelul evaziunii ajunge la 18 miliarde de euro”.
Cum poate fi combătută munca la negru
Metoda cea mai bună de combatere a muncii la negru este scăderea fiscalității pe forța de muncă pe toate componentele astfel încât angajatorul să nu mai fie tentat să-și plătească angajații la negru, ci să plătească contribuțiile. De asemenea, o altă propunere lansată de Ionel Blănculescu a fost creșterea locurilor de muncă active.
“Scazi fiscalitatea, însă noi ne învârtim în acel cerc. E un cerc destul de înghețat din cauza planului de austeritate eronat care a fost introdus. De exemplu, în domeniul agricol există evaziune fiscală ca urmare a TVA foarte ridicat. Unde există evaziune fiscală, e foarte greu să existe muncă la alb. Evaziunea fiscală generalizată atrage și fenomenul de muncă la negru. Trebuie să gândim corelativ. Dacă tu scazi impozitarea pe forța de muncă, însă persistă mai departe nivelul ridicat pe TVA și evaziune fiscală în domeniile mari de activitate degeaba încerci să scazi munca la negru”, mai subliniază acesta.
De aceeași părere este și Dan Matei Agathon, reprezentantul Confederațiilor Patronale din România, care preciza că România este pe primul loc în Europa la fiscalitatea forței de muncă. La un salariu de 1000 de euro/lună, pe angajator îl mai costă în plus 850 de euro pentru taxe și impozite. De aceea, angajatorul preferă să plătească la negru sau la gri. Soluția este scăderea contribuțiilor la un nivel de acceptabilitate.
“Dacă iei mai puțin de la mai mulți, vei constata că reușești să crești încasările la buget”, precizează fostul ministru.
Închisoare de până la 2 ani pentru angajările la negru
Potrivit noului Cod al Muncii, primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se pedepsește cu amenda de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. În schimb, constituie infracțiune și se sancționează cu inchisoare de la 1 la 2 ani sau cu amenda penală primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetățenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă.
De asemenea, angajatorii pot primi închisoare de la 6 luni la 1 an sau amenda penală dacă, în mod repetat, încadrează angajați cu salariu sub nivelul minim brut pe țară garantat în plată.
Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, în România, 45 la sută din persoanele care au un loc de muncă nu lucrează cu acte legale, în comparație cu un nivel de numai 15 procente în Polonia și Cehia sau 5% în Ungaria.
