Proiectul minier de la Roşia Montană este cu atât mai controversat de când are susţinerea preşedintelui Traian Băsescu. Şeful statului a declarat că rezerva de aur a BNR va trebui majorată, în următorii ani, până la 200 de tone, adică de aproape două ori, având în vedere stabilitatea pe care acest metal o prezintă pe piaţa internaţională. Însă, după numai câteva zile de la aceste declaraţii, ONG-urile au reacţionat, acuzându-l pe Traian Băsescu de încălcare a promisiunilor electorale.
Preşedintele Traian Băsescu s-a lansat într-o adevărată campanie de lobby pentru proiectul de la Roşia Montană. Şeful statului închide ochii la exploatarea cu cianuri din Apuseni cu gândul la aurul pe care România l-ar obţine şi care i-ar asigura “stabilitatea monetară”.
Preşedintele a declarat la TVR, că exploatarea de la Roşia Montană trebuie să înceapă, pentru că România are nevoie de aurul din Apuseni.
“Acum susţin (proiectul – n.r.) mai mult ca oricând, şi nu din motive sentimentale, ci din motive pragmatice. Vă uitaţi ce se întâmplă cu toate monedele, inclusiv cu cele care sunt monede de rezervă, dolarul, chiar euro. Au probleme de stabilitate si probleme de depreciere”, a spus Traian Băsescu, explicând că el are datoria ca şef al statului “să-şi pună ţară în siguranţă”.
Şeful statului şi-a făcut calculele şi a ajuns la concluzia că statul român ar putea obţine numai din redevenţă de 4% 20 tone de aur. ”20 de tone trebuie să ajungă gratis în rezerve, 20% vin de la Cupru Deva şi prin negociere am putea ajunge la ceva mai mult”, a mai spus Băsescu.
Presedintele a adăugat că România va mai deschide două exploatări de aur, cu regii româneşti. “Avem un zăcământ cu 50 de tone şi în altă parte un zăcământ de 54 de tone”, a exemplificat şeful statului. Băsescu vrea să ducă rezervele de aur ale BNR de la 103 tone la peste 200 în următorii doi ani. Motivul? Aurul ar urma să întărească moneda naţională în faţa problemelor externe.
Obstacol la Bruxelles
Marele obstacol în demararea exploatării de la Roşia Montană îl reprezintă decizia Parlamentului European care a aprobat o rezoluţie prin care recomandă interzicerea folosirea cianurilor în minerit – tehnologia pe care Roşia Montana Gold Corporation (RMGC) vrea să o foloseasca în Apuseni.
Oponenţii proiectului, printre care se află inclusiv Academia Română, afirmă că exploatarea minieră cu cianuri ar înseamna un dezastru ecologic. Comisia Naţională a Monumentelor Istorice s-a pronuntat, deja, pentru înscrierea sitului Roşia Montană în lista tentativă a UNESCO.
Pe de altă parte, cei de la RMGC spun că metoda folosită pentru extragerea aurului şi argintului din minereuri, prin tratarea cu cianuri, ar fi cea mai fezabilă din punct de vedere economic, dar şi al protecţiei mediului. “Nu există o metodă mai bună care să fie şi disponibilă”, spun reprezentanţii RMGC.
Interes electoral?
Într-o declaraţie de presă, RMGC a afirmat că susţinerea preşedintelui pentru proiectul exploatării aurifere nu are nicio legătură cu o presupusă susţinere politică şi finanţare electorală din partea companiei. RMGC a anunţat, oficial, că speră să demareze producţia cel târziu în 2014, în condiţiile în care a obţinut 10 din cele 12 aprobări de la Comitetul de Analiză Tehnică al proiectului.
După aprobarea de către Guvern a autorizaţiei de mediu şi a noului certificat de descărcare arheologică pentru zona Carnic, în absenţa unor evenimente neprevăzute, RMGC afirmă că va mai dura aproximativ un an pentru a finaliza majoritatea achiziţiilor pentru terenurile de suprafaţă, respectiv pentru a obţine cea mai mare parte a celorlalte permise şi aprobări, inclusiv permise de construcţie pentru faza iniţială.
Construcţia minei ar putea dura 30 de luni de la pornirea lucrărilor. Între timp, Curtea de Apel Bucureşti a confirmat validitatea certificatului de urbanism emis către Roşia Montana Gold Corporation, şi a respins cererea de suspendare a documentului, formulată de două ONG-uri care se opun proiectului. Dacă RMGC va primi undă verde şi de la Bruxelles, vor urma 16 ani de exploatare. La final, RMGC promite că va ecologiza întreaga zonă. Oponenţii proiectului se tem că în urma va rămâne doar un lac de cianuri.
ONG-urile reacţionează
27 de organizaţii non-guvernamentale de mediu din Cluj-Napoca, Brăila, Făgăraş, Braşov, Miercurea Ciuc, Bucureşti, Oradea, Reşiţa, Iaşi, Sighişoara şi Roşia Montană îi cer preşedintelui Traian Băsescu să îşi retragă recentele declaraţii referitoare la proiectul de la Roşia Montană, considerate “presiuni inadmisibile asupra autorităţilor abilitate” să ia o decizie privind aprobarea sau respingerea acestuia.
“Considerăm aceste noi declaraţii ale preşedintelui României, de susţinere deschisă a controversatului şi, deocamdată, ipoteticului, proiect minier de la Roşia Montană, ca fiind inacceptabile, în condiţiile în care proiectul este foarte controversat şi contestat din multiple puncte de vedere, iar analiza din punctul de vedere al protecţiei mediului, conform legii, nu s-a realizat încă, ci este în curs”, a fost reacţia ONG-urilor.
Cât aur ascunde Roşia Montana?
Roşia Montană reprezintă, de aproape două milenii, un adevarat “El Dorado” pentru căutătorii de aur. Primii care au scos aur şi argint din Muncii Apuseni au fost dacii, iar apoi românii au transformat Alburnus Maior (vechiul nume al localităţii) într-o adevărată fabrică de bani. Dupa 2.000 de ani de exploatări intensive, comoara de la Roşia Montană pare inepuizabilă. Potrivit studiilor geologice realizate de Roşia Montana Gold Corporation, firma care a obţinut concesiunea zonei, în munte s-ar afla încă 314 tone de aur şi 1.480 de tone de argint.
Din această comoară, ar urma să rezulte, după prelucrare, 7,9 milioane de uncii de aur şi 29 milioane de uncii de argint, în conditiile în care, potrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness.ro de reprezentanţii RMGC, în urma procesului tehnologic se pierde 21% la aur şi 40% la argint. Ca în orice estimare de acest gen, datele sunt relative. Ar putea fi mai mult sau mai puţin aur şi argint. Un studiu realizat de Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia estima în 2007 zăcămintele de la Roşia Montană la 247,7 tone de aur şi 898 de tone de argint.
Dacă luăm în calcul explozia preţului metalelor preţioase, comoara de la Roşia Montană a ajuns să valoreze, în prezent, aproape 14 miliarde de dolari, după ce, în urmă cu patru ani, era evaluată la 5 miliarde dolari. Aurul este cotat în prezent la 1.910 dolari pe uncie, iar argintul la 43 dolari. Până la finele anului, experţii afirmă că aurul ar putea atinge nivelul de 2.000 dolari, iar argintul va trece de graniţa de 50 de dolari/uncie.
