La peste 20 de ani după căderea comunismului, diferenţele economice dintre estul şi vestul Europei persistă, iar populaţia unor ţări de la Marea Neagră până la Marea Baltică scade într-un ritm alarmant.
Deşi aderarea la Uniunea Europeană a adus prosperitate multora, ea a facilitat şi emigrarea, determinând tinerii să plece din est şi să lase în urmă o populaţie mai bătrână şi mai săracă.
România, unde salariul mediu lunar este de 350 de euro, este printre cele mai afectate, cu o scădere de 12 la sută a populaţiei într-un deceniu. La celălalt capăt al continentului, Letonia a pierdut 13 la sută din populaţie, în special din cauza emigraţiei, comentează The Independent.
Ambele ţări au fost nevoite să impună măsuri dure de austeritate. Populaţia din alte state relativ mai bogate, precum Cehia şi Polonia, a rămas stabilă, datorită revenirii emigranţilor şi sosirii unor imigranţi din alte ţări mai sărace.
Letonia a pierdut 12 la sută din populaţie într-un deceniu, Bulgaria 7 la sută, iar Serbia, care nu face parte din UE, 5 procente. Ungaria avea 10,4 milioane de locuitori imediat după căderea comunismului în 1989, dar anul trecut avea sub zece milioane.
În schimb, populaţia Germaniei bogate a crescut anul trecut pentru prima dată după 2002, datorită imigranţilor din noile state UE. Până în 2060, România, Letonia, Polonia şi Bulgaria vor avea cel mai mare procentaj de locuitori în vârstă comparativ cu populaţia din UE care lucrează.
Din cei 19 milioane de locuitori din România, mai puţin de cinci milioane sunt muncitori care plătesc taxe, restul fiind pensionari, copii, fermieri aflaţi la limita subzistenţei sau persoane care muncesc fără forme legale. Există însă şi beneficii ale numărului mare de cetăţeni care lucrează în străinătate.
Diaspora de proporţii a României a trimis familiilor din ţară 2,6 miliarde de euro în 2011, reprezentând circa 2 la sută din PIB, o sumă mai mică decât în anii de dezvoltare economică, dar folositoare pentru comunităţile sărace. Lucrul în străinătate îi ajută de asemenea pe imigranţi să obţină noi calificări, pe care le utilizează când revin în ţările lor.
Sărăcia, principalul vinovat
Sărăcia din ţările Europei Centrale a determinat exodul populaţiilor acestor state, emigraţia fiind încurajată şi de uşurinţa călătoriei în spaţiul Uniunii Europene, arată şi o analiză Reuters care include şi România în această zonă. Persoanele care aleg să plece din aceste zone sărace ale Europei nu cred că va exista o ameliorare a standardelor de trai prea curând.
“Nouăzeci la sută dintre români nu cred că va exista un viitor mai bun în România”, a declarat Victor Ponta, care conduce opoziţia de stânga din România şi este cotat drept favorit la postul de premier după alegerile legislative din noiembrie.
Rebeca Pop a plecat din România în 2010 pentru a studia în SUA şi nu crede că se va întoarce prea curând. Pop, 24 de ani, este genul de tânără pe care România, o ţară bogată în resurse cum ar fi terenurile agricole, gazele, metalele preţioase şi o forţă de muncă calificată dar încă destul de ieftină, trebuie să o păstreze pentru a-şi afirma întregul potenţial, subliniază Reuters. “Am avut mai multe motive de a părăsi România: calitatea educaţiei, mediul de lucru, oportunitatea, banii şi problemele sociale”, a declarat Pop pentru Reuters prin telefon de la Oklahoma, unde aproape şi-a finalizat un masterat în comunicaţii.
Pop are deja un loc de muncă în cercetare în Michigan. După aceea, se poate muta în altă ţară. “Am obosit să văd oameni care nu se respectă reciproc pe stradă, oameni care arată mereu stresaţi şi nefericiţi şi care nu se pot bucura de lucrurile mărunte ale vieţii”, a spus ea.
