Liderii Uniunii Europene dau, în ultimele zile, tot mai multe semnale că, printre altele, situaţia politică din România pune pune în pericol şi aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, iar vizita făcută de membrii Guvernului Ponta la Bruxelles nu pare să fi îmbunătăţit prea mult situaţia. Mai mult, raportul devastator al Comisiei Europene în domeniul justiţiei din România nu face decât să certifice că suntem departe de liberalizarea graniţelor.
Comisia Europeană îşi exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar din România, în actualul context politic de la Bucureşti, se arată în raportul preliminar privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Aderarea României la spaţiul Schengen este dependentă de acest raport.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) este menţinut pentru România pe o perioadă nedefinită, iar următoarele rapoarte sunt aşteptate la sfârşitul anului 2012, respectiv 2013.
“Comisia consideră că paşii recenţi făcuţi de guvernul României ridică îngrijorări serioase cu privire la respectarea acestor principii fundamentale. Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic puternic polarizat, în care neîncrederea şi acuzaţiile dintre actorii politici sunt o obişnuinţă. Totuşi, acest context politic nu poate justifica natura sistematică a câtorva acţiuni. în timp ce anumite acţiuni pot fi explicate prin această polarizare politică, ele au ridicat îndoieli serioase privind angajamentele de a respecta statul de drept sau înţelegerea funcţionării statului de drept într-un sistem democratic. Punerea sub semnul întrebării a unor decizii ale instanţelor, subminarea Curţii Constituţionale, răsturnarea unor proceduri consacrate şi încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat au pus sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept şi independenţa justiţiei. Comisia Europeană este extrem de îngrijorată de încercările de manipulare şi de ameninţările la adresa instituţiilor parte a sistemului judiciar şi care pot afecta societatea în ansamblu. Deşi acest raport vizează evoluţiile din ultimii cinci ani, controversele recente ameninţă serios progresele înregistrate până acum şi ridică serioase semne de întrebare asupra reformelor deja începute”, se arată în raport.Presiunile asupra Curţii Constituţionale, considerate inacceptabile Comisia Europeană remarcă activitatea ANI şi DNA şi avertizează că viitoarele numiri în funcţiile de Procuror general şi de şef al DNA vor fi “indicatori cheie pentru sustenabilitatea reformei”. “Comisia cere guvernului să ia măsurile necesare pentru a remedia daunele aduse reformei în ultimele săptămâni”, se arată în document.
Totodată, Comisia arătă că este îngrijorată de presiunile recente asupra Curţii Constituţionale, făcute de membri ai Guvernului şi de politicieni, apreciind că “acestea sunt intervenţii inacceptabile asupra unei instituţii judiciare independente”.
“Guvernul şi toţi politicienii trebuie să respecte separaţia puterilor în stat, să respecte strict independenţa justiţiei şi să acţioneze ferm împotriva oricărei critici faţă de o decizie judecătorească”, se arată în raportul preliminar.
Antonescu: Probabil nu vom intra în Schengen
Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a declarat că e posibil să nu aderăm la spaţiul Schengen, dar a explicat că acest lucru nu se datorează schimbărilor ce au avut loc în ultima perioadă în ţară, ci din cauza unor motive politice mai vechi, care vor continua să fie speculate.
Antonescu a explicat că accesul României la Schengen “a fost blocat până să vină la putere Guvernul Ponta” şi înainte de schimbările şefilor celor două Camere ale Parlamentului, inclusiv suspendarea preşedintelui.
“Haideţi să spunem lucrurilor pe nume (…) ştiţi foarte bine că accesul nostru în spaţiul Schengen, în ciuda îndeplinirii tuturor standardelor cerute – lucru cunoscut de mulţi – a fost blocat, a fost refuzat României până să vină la putere Guvernul Ponta şi, bineînţeles, cu mult înainte şi fără nicio legătură cu schimbarea constituţională a preşedinţilor Camerelor în România sau suspendarea preşedintelui. Motivele din care accesul României în Schengen este blocat sunt diverse şi sunt de natură politică. în acest moment, este foarte de presupus că pretextul acesta (problemele politice din ţară, n.red.) va fi folosit în continuare de către cei care se împotriveau şi înainte şi sentimentul meu nu este că doar Olanda (ci şi alte ţări, n.red.), Olanda făcea la vedere acest lucru, pentru a amâna intrarea României în Schengen”, a declarat Antonescu.
“Da, din păcate este mai probabil să nu reuşim această intrare în Schengen, dar asta nu are nicio legătură, în fond, cu evenimentele politice din România’, a adăugat preşedintele interimar”, a mai spus el.
“Financial Times vorbeşte din auzite”
Preşedintele interimar a respins şi informaţiile din cotidianul Financial Times, care scrisese că liderii europeni intenţionează să trimită emisari pentru a monitoriza angajamentul asumat de România în direcţia democraţiei ţării. “Financial Times vorbeşte din auzite şi din auzite incorect. Nu cred că se poate pune problema ca nişte lideri europeni să aibă nişte trimişi care să monitorizeze angajamentul României faţă de democraţie”, a spus el. <
Reding: Şansele României de aderare la Schengen sunt ameninţate
Viviane Reding, comisarul european pentru Justiţie, a atras atenţia, în mai multe rânduri, asupra acţiunilor controversate ale Executivului de la Bucureşti, declarând că şansele României de aderare la Schengen ar putea fi prejudiciate.
“Dacă nu vor exista asigurări foarte credibile şi acţiuni concrete din partea guvernului român în privinţa restabilirii statului de drept în România, ţara ar putea pierde ani întregi în procesul de integrare deplină în UE”, a spus Reding.
La nivel decizional, în Consiliul European, nu mai este deloc sigur că România va mai putea conta pe sprijinul Germaniei care, alături de Franţa, a fost parte a aşa numitului compromis al aderării în două etape.
Replica premierului Victor Ponta la criticile cancelarului german Angela Merkel, potrivit căreia niciun creştin democrat din UE “nu-şi va mai permite” să jignească poporul român după referendum, aruncă în aer susţinerea cheie a Berlinului pe dosare importante ale României în UE de la aderarea la Schengen până la viitorul buget al UE, unde Bucureştiul are interesul de a primi sume cât mai mari din fondurile structurale.
