Brexit. Fructele englezilor putrezesc pe câmp. Culegătorii sezonieri din România nu mai vin la lucru

Fermele din Marea Britanie se confruntă cu o scădere dramatică a numărului de lucrători sezonieri, în condițiile în care est-europenii, printre care mulți români, evită această țară din cauza Brexit, arată BBC.

Potrivit Asociaţiei Furnizorilor de Forţă de Muncă (ALP), peste jumătate din firmele de recrutare nu au putut găsi mână de lucru în primele luni din acest an.




De asemenea, Uniunea Naţională a Fermierilor a raportat că, anul trecut, numărul muncitorilor sezonieri din UE a scăzut cu 17%, ceea ce a făcut ca unele recolte valoroase să fie lăsate să putrezească pe câmp.

Sectorul horticol are nevoie de 80.000 de lucrători sezonieri în fiecare an. În fermele britanice, 99% din muncitorii sezonieri vin din Europa de Est, iar două treimi dintre ei din România şi Bulgaria.

O firmă de recrutări din Kent caută lucrători în România pentru 80 de ferme din Marea Britanie.

În lunile următoare este nevoie de 4.000 de persoane care să culeagă căpşune, zmeură, mere şi pere, însă compania este foarte departe de această ţintă.

„Înainte aveam cozi în afara biroului nostru din Bucureşti. Zilnic veneau 30 până la 40 de persoane. Acum, într-o zi bună, doar câţiva. Obişnuiam să luăm crema cremei. Acum, ne mulţumim cu ce găsim”, spune unul din directori, Estera Amesz. O cauză majoră a fost devalorizarea lirei sterline. O altă cauză este incertitudinea, oamenii nefiind siguri ce documente le sunt necesare, explică Amesz.

Ea spune că firma a fost nevoită să-şi extindă aria de căutare la cei care „au două mâini şi două picioare”, cu alte cuvinte, nu mai contează priceperea și îndemânare. Nici limba engleză nu mai este un criteriu de selecție.

În loc ca oamenii să vină la birourile firmei, aceasta este nevoită să se deplaseze în zonele rurale din România. La o prezentare în Bârlad, au venit 30 de persoane, dar numai cinci au semnat.

Alina Stan, de 31 de ani, a decis să plece în Marea Britanie la cules de flori şi fructe. Cu banii strânşi, îşi construieşte o casă pentru familie. Dar, de îndată ce va putea, va renunţa să mai plece. „Sperăm că în doi ani vom putea să ne terminăm casa. Dar mi-e foarte greu să-mi las copii acasă”, spune ea.

În Iaşi, tinerii spun că nu au nicio intenţie să culeagă fructe. „Englezii pot alege ce vor să facă şi lasă muncile mai grele în seama străinilor”, spune Puiu Ionuţ, student la geografie, pentru BBC News. „Sunt mulţi englezi care ar putea lucra la câmp şi să nu lase fructele să putrezească. De-asta mie Brexit-ul mi s-a părut foarte ciudat, pentru că străinii vin să facă muncile grele şi muncile prost plătite – bineînţeles că ai vrea ca ei să rămână”, adaugă el.

Un comunicat emis de Departamentul pentru Mediu, Alimentaţie şi Afaceri Rurale (Defra) precizează că ‘Defra şi Ministerul de Interne colaborează strâns pentru a face astfel încât necesarul de forţă de muncă al sectorului agricol să fie asigurat după ce vom ieşi din UE’. ‘Am spus foarte clar că, până în decembrie 2020, angajaţii din sectoarele agricol şi de procesare a alimentelor vor avea libertatea de a recruta cetăţeni UE pentru a umple locurile vacante şi că cei care sosesc pentru a munci vor putea să rămână în Marea Britanie ulterior’, subliniază comunicatul Defra.

Cât câștigă un culegător român de fructe de pădure în Anglia. „Oamenii fac bani”