“Nimeni nu ia în calcul un accident în momentul când vine la muncă în UK”, spune Sergiu Iftimiciuc. El a avut un accident la o fermă din Anglia, pe 1 martie 2011.
Sergiu Dumitru Iftimiciuc, 35 ani, din Iaşi, este căsătorit şi are un baiat de 13 ani şi jumătate. A venit în Anglia pentru că în ţară îi era din ce în ce mai greu să se descurce cu salariul, dar şi pentru că voia să vadă cum se trăieşte în vestul Europei.
A ajuns în UK în februarie 2010. A lucrat în agricultură, într-o echipă care se ocupa cu montarea şi întreţinerea solariilor în care cresc fructele. După un contract de şase luni, încheiat în august 2010, s-a întors acasă, iar anul acesta a revenit pentru un nou contract de şase luni. Din acest contract nu a lucrat decât două săptămâni pentru că a suferit un accident la locul de muncă.
«Accidentul a avut loc pe 1 martie 2011 când ne aflam pe câmp unde acopeream câteva solarii. La un moment dat a trebuit să schimbăm rola de folie de plastic cu care acopeream, eu şi încă un coleg urcându-ne pe un trailer pe care era montat dispozitivul de suport a foliei pentru a ghida tractoristul care manevra folia.
Aceasta a lunecat de pe suport şi s-a rostogolit către pământ, eu aflându-mă chiar pe direcţia de cădere. Am reuşit să sar, dar totuşi m-a lovit peste picior cu bara de support, o ţeavă de circa 10 cm diametru, şi mi s-au rupt ambele gambe la distanţă foarte mică de genunchi.
Se pare că accidentul a fost destul de grav deoarece în afara de oasele rupte, am fost la un pas de instalarea sindromului compartimentării muschilor care ar fi lăsat urme destul de grave în viitor, dar datorită profesionalismului celor de la Norfolk and Norwich University Hospital, care s-au comportat excelent cu mine, am trecut peste acest obstacol, musculatura nesuferind aproape deloc.»
Sergiu a suferit de atunci cinci operaţii: «Am avut trei operaţii în primele 5 zile în spital, iar mai apoi pe 18 martie una mai serioasă în urma căreia mi s- a instalat un fixator metalic extern, care a ajutat la aşezarea osului în poziţia corectă şi vindecarea acestuia. Ultima operaţie am avut-o pe 21 iunie cand mi s-a înlăturat acest fixator.»
Sergiu se simte acum mult mai bine, osul este vindecat aproape în totalitate, în următoarele câteva săptămâni urmând să se acopere şi găurile care au rămas în urma fixatorului. «Este puţin mai greu deoarece după 4 luni cu piciorul imobilizat acum trebuie să fac multă fizioterapie pentru a readuce piciorul la funcţionalitatea maximă, şi pentru a reînvăţa să merg fără să mă sprijin de cârje. Recuperarea va dura cu siguranţă câteva luni. Sunt norocos pentru că prin amabilitatea celor de la fermă soţia a venit în Anglia pentru a locui aici cu mine.»
Sergiu a apelat la compania de avocatura Levenes Solicitors şi a fost ajutat de avocatul Remus Robu.
«Am gasit informaţii despre această firmă chiar pe site-ul ziarului dumneavoastră. Toţi cei care vin aici se interesează cum ar putea să muncească legal şi cum să stea aici fără a avea probleme cu autorităţile britanice.
Cu siguranţă nimeni nu ia în calcul un accident în momentul când vine la muncă aici, de aceea mă gândesc că exista doar o lacună în informarea românilor.
Aici fiind şi un alt suport legislativ în ce priveşte accidentele de muncă, un altul decât cel pe care îl ştiu toţi din România unde se plăteşte doar concediul medical şi atât.
Cei de la firma de asigurări au fost foarte receptivi, la scurt timp după ce avocaţii mei au luat legătura cu aceştia, au acceptat că eu nu am avut nicio vină în accidentul acesta şi la scurt timp au făcut o ofertă de bani, către firma de avocatură, ofertă pe care eu am considerat-o ca fiind decentă şi am acceptat-o, chiar dacă avocaţii m-au sfătuit să mai aştept şi să încercăm să obţinem ceva mai mult.» Sergiu nu ştie când se va întoarce în ţară. «După ce medicii de aici îmi vor zice că sunt refăcut şi că nu trebuie să mă mai întorc pentru un control. După ce mă refac, dacă aş avea iarăşi o oportunitate de a lucra în UK cred că m-aş întoarce. Oricum nu cred că exista vreun domeniu de activitate care să nu aibă niciun risc. În fond acest accident putea la fel de bine să aibă loc şi în România.»
O.G.