Între 6 și 9 iunie, cetățenii UE s-au prezentat la urne pentru a-și alege Parlamentul European, singurul parlament ales direct de către cetățeni din mai multe țări
Cum au votat cetățenii uniunii din Marea Britanie
Cetățenii uniunii europene din Marea Britanie au adoptat o poziție diferită față de cei din țările lor de origine atunci când au votat la alegerile pentru Parlamentul European weekendul trecut.
La nivelul UE, partidele conservatoare au ieșit învingătoare, împreună cu extrema dreaptă, care a înregistrat câștiguri semnificative în mai multe state membre ale UE, în timp ce pierderi au fost înregistrate în rândul Verzilor și liberalilor.
Însă cetățenii francezi din Marea Britanie au făcut alegeri radical diferite față de conaționalii lor și viziuni contrastante au fost înregistrate și pentru alte naționalități.
Cetățenii UE din Marea Britanie au dreptul de a vota la alegerile europene, dar modalitățile de votare au fost decise la nivel național, astfel încât datele despre prezența la vot și preferințele de vot nu sunt cunoscute.
România
Conform unei postări făcute pe pagina de social media a Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, 31212 de cetățeni români au votat pe 9 iunie la alegerile pentru Parlamentul European. În Marea Britnaie au fost organizate un număr de 104 secții de votare.
Conform datelor BEC, citate de news.ro, în străinătate au votat 216.000 de alegători. De remarcat marea scădere față de alegerile europene din 2019, când în străinătate au votat 362.000 români.
Ministerul Afacerilor Externe a organizat, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, 915 secţii de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024, mai mult decât dublu faţă de secţiile organizate la alegerile europarlamentare din 2019.
Franța
În Franța, extrema dreaptă, Reuniunea Națională (Rassemblement National), a obținut o victorie răsunătoare cu 31,3% din voturi. Partidul liberal al lui Emmanuel Macron, Renaissance, a obținut doar 14,6%, ceea ce l-a determinat pe Președinte să solicite alegeri parlamentare anticipate la sfârșitul lunii. Celelalte preferințe au fost acordate socialiștilor (13,8%), stângii Franța Nesupusă (France Insoumise) (9,9%), conservatorilor Les Républicains (7,3%) și Verzilor (5,5%).
Cetățenii francezi din Anglia, însă, au avut opinii diferite, votând în proporție mare pentru lista Președintelui Macron (28,8%), socialiști (21,9%), verzi (14,5%), Franța Nesupusă (10,5%) și Les Républicains (8,1%). Reuniunea Națională a primit doar 3,5% din voturi, iar grupurile de extremă dreaptă au obținut un total de 9%.
Pentru cetățenii francezi din Scoția, rezultatele au fost și mai diferite, majoritatea voturilor mergând către Verzi (24,5%), urmați de socialiști (22,2%), Renaissance (17%) și Franța Nesupusă (14,9%), în timp ce Reuniunea Națională a obținut 2,33% și extrema dreaptă combinată 5%, conform datelor publicate de French Morning London.
Cetățenii francezi din străinătate au votat în principal pentru Renaissance (21,9%), socialiști (18,7%) și Franța Nesupusă (13,8%), în timp ce Reuniunea Națională a obținut 8,3% din voturi.
Polonia
Polonezii din Marea Britanie, la fel ca și compatrioții lor de acasă, au susținut Coaliția Civică a prim-ministrului Donald Tusk cu 40% din voturi. Însă partidul de extremă dreaptă anti-migrație Konfederacja a ocupat locul al doilea (20,7%), în timp ce în Polonia a obținut 12%.
Partidul Lege și Justiție (PiS), care a fost al doilea în Polonia cu 36% din preferințe, a fost al treilea pentru polonezii din Marea Britanie (17%), fiind urmat de Stânga (15,7%) și Calea a Treia (5,1%). Partidul Polexit a primit mai puțin de 1% din voturile din Marea Britanie, scrie Londynek .
Portugalia
Pentru cetățenii portughezi din Marea Britanie, câștigător a fost Partidul Socialist, urmat de Alianța Democratică (AD). Acest lucru reflectă rezultatele din Portugalia, dar niciunul dintre aceste partide nu a atins 20%, în timp ce acasă au fost peste 30%.
Italienii în UE
Italienii din Marea Britanie au putut vota doar întorcându-se la circumscripția lor de origine. În ceea ce privește alegerile europene, Italia permite cetățenilor din străinătate să voteze de la consulate doar în alte state membre ale UE.
Cei care au putut vota în Europa au ales în principal Partidul Democrat (30%), urmat de partidul prim-ministrului Giorgia Meloni, Frații Italiei (19%) și Verzii (17%). În Italia, partidul lui Meloni a obținut 28% din voturi, iar Partidul Democrat 24%.
Doar 7% dintre italienii eligibili să voteze în străinătate și-au exprimat votul.
Participare scăzută
Deși un sondaj de anul trecut a arătat un interes ridicat pentru alegerile europene printre cetățenii UE din Marea Britanie, participarea a fost scăzută.
Doar 25.397 de polonezi s-au înregistrat pentru a vota și 21.983 au votat, comparativ cu peste 160.000 care au participat la alegerile naționale de anul trecut. Aproximativ 680.000 de cetățeni polonezi trăiesc în Marea Britanie.
Dintre cei 180.000 de membri ai comunității portugheze, doar 2.619 au mers la consulatele din Londra sau Manchester pentru a vota pentru Parlamentul European.
Dintre cetățenii francezi din Anglia și Irlanda de Nord, participarea a fost de 19% (23.123 din 121.170 înregistrați), o creștere comparativ cu 12,24% în 2019, dar cetățenii UE au putut alege și să voteze pentru un candidat britanic atunci. În Scoția, participarea a fost de 28,6%.
Ambasada României a declarat că 31.212 de cetățeni au votat la alegerile europene din Marea Britanie, „cea mai mare prezență a diasporei românești din Europa de Vest”, dar o mică proporție comparativ cu o populație estimată de peste jumătate de milion.
În întreaga UE, aproximativ 11 milioane de cetățeni ai UE care trăiesc în alte state membre erau eligibili să voteze. Participarea lor a fost tradițional scăzută.
„Înregistrarea lor în țările gazdă a fost împiedicată de bariere lingvistice, ca de exemplu în Croația, și de termene limită timpurii, de exemplu până la cinci luni în Spania”, a declarat grupul societății civile Election-Watch.EU.
Participarea generală la alegerile europene din 2024 a fost de 51%, similară cu cea din 2019.
Cine a câștigat alegerile?
Deși partidele de extremă dreaptă au înregistrat câștiguri semnificative în mai multe state membre, actuala majoritate centristă din Parlamentul European va rămâne.
Partidul Popular European (EPP), care a câștigat în Germania, Spania, Polonia, Bulgaria, Slovenia, Luxemburg, Cipru, Letonia, Lituania, Estonia, Finlanda, Croația și Grecia, va rămâne cel mai mare grup cu 186 de locuri din 720, cu 10 mai multe decât în 2019.
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) a câștigat în Suedia, România, Portugalia, Țările de Jos (împreună cu Verzii) și Malta, dar a pierdut teren în Germania. Grupul este de așteptat să aibă 135 de locuri.
Liberalii au suferit o înfrângere majoră în Franța, dar au câștigat în Slovacia și Cehia. Grupul Renew este de așteptat să aibă 79 de locuri, pierzând 23 comparativ cu 2019.
Verzii au câștigat în Danemarca, dar au înregistrat și pierderi majore, obținând în total 53 de locuri.
Grupul Stângii menține 36 de locuri.
Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) au câștigat în Italia și sunt așteptați să obțină 73 de locuri.
Grupul de extremă dreaptă Identitate și Democrație (ID) a câștigat în Franța, Belgia și Austria și este pe cale să obțină 58 de locuri față de 49 în 2019. În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreaptă, a fost al doilea cel mai votat partid după creștin-democrați și înaintea social-democraților cancelarului Scholz.
100 de membri aleși încă nu și-au declarat afilierea.
Ce urmează?
Pe baza rezultatelor votului, pe 27 și 28 iunie, liderii țărilor UE se vor întâlni și vor nominaliza Președintele Comisiei Europene, care va trebui să primească votul de încredere din partea Parlamentului. Actualul președinte Ursula von der Leyen este candidatul PPE și este probabil să fie confirmată în funcție, susținută de S&D și Renew.
Sesiunea inaugurală a noului parlament va avea loc pe 16 iulie la Strasbourg.
Acest articol este publicat în cooperare cu Europe Street News, un canal de știri specializat pe Uniunea Europeană și drepturile cetățenilor, împreună cu French Morning London, El Ibérico, Londra Italia, Londynek și Europe Street News și Ziarul Românesc.
