Mai multe orașe din Germania au început să retragă ajutoarele sociale acordate cetățenilor români și bulgari și să impună obligația de părăsire a țării, ca măsură împotriva migrației asociate fraudei sociale. Deciziile vizează persoane care desfășoară activități de muncă minime, insuficiente pentru a-și asigura existența.
Potrivit unei investigații realizate de Westdeutscher Rundfunk, patru orașe din Germania au retras anul trecut ajutorul social pentru 1.181 de imigranți români și bulgari. Este vorba despre Duisburg, Hagen, Dortmund și Gelsenkirchen, unde autoritățile locale au mers, în unele cazuri, până la emiterea unor decizii oficiale de pierdere a dreptului de ședere.
55% dintre românii și bulgarii care locuiesc în Hagen primesc ajutoare sociale
Situația este deosebit de sensibilă în orașul Hagen, unde trăiesc aproximativ 7.000 de cetățeni din România și Bulgaria. Peste jumătate dintre aceștia, aproximativ 55 la sută, beneficiază de ajutoare sociale.
Administrația locală estimează că aceste prestații costă orașul aproximativ zece milioane de euro pe an. Noul primar al orașului, Dennis Rehbein, afirmă că presiunea financiară asupra bugetului și nemulțumirea populației au determinat adoptarea unor măsuri mai ferme.
Edilul susține că imigrația orientată exclusiv către sistemele de asistență socială provoacă o reacție negativă puternică în rândul populației. Potrivit acestuia, chiar și persoane cu background migrațional consideră că autoritățile trebuie să intervină, în special pentru a face diferența între cei care muncesc și cei care profită de sistem.
Cinci ore de muncă pe săptămână, prea puțin
Conform legislației europene, o persoană este considerată lucrător dacă desfășoară o activitate de cel puțin 5,5 ore pe săptămână. Acest statut îi oferă dreptul de a accesa prestații sociale, chiar dacă veniturile obținute sunt foarte reduse.
Primarul din Hagen consideră însă acest prag mult prea scăzut și afirmă că veniturile rezultate dintr-un program de muncă atât de limitat nu permit un trai real în Germania. În acest context, el solicită modificarea regulilor europene privind accesul la ajutoarele sociale.
Ajutoare sociale retrase des
În Dortmund au fost înregistrate 116 cazuri de retragere a ajutoarelor sociale, în Gelsenkirchen 506, iar în Duisburg 556. Diferențele sunt explicate nu doar prin mărimea orașelor, ci și prin modul în care autoritățile locale interpretează și aplică legislația.
În Gelsenkirchen, biroul pentru imigrări aplică un criteriu strict, excluzând din sistem persoanele care nu câștigă cel puțin o treime din necesarul minim de trai. În aceste situații, sunt emise decizii de pierdere a dreptului de ședere pentru întreaga familie.
Un oficial din cadrul biroului pentru imigrări a declarat că instanțele germane au confirmat în mod repetat această practică. Totuși, autoritățile subliniază că nu pot acționa pe baza unor suspiciuni generale, iar verificările sunt permise doar în cazul existenței unor informații concrete furnizate de alte instituții.
Măsurile adoptate în Germania reaprind dezbaterea privind limitele libertății de circulație în Uniunea Europeană și presiunea tot mai mare exercitată asupra sistemelor de protecție socială din aceste țări.
Nigel Farage vrea control mai strict al granițelor pentru a proteja salariile, serviciile publice, cultura și valorile britanice
În Marea Britanie, dezbaterea privind imigrația capătă tot mai multă vizibilitate pe scena politică. Nigel Farage, liderul partidului populist de dreapta Reform UK, a formulat în ultimele luni noi poziții și promisiuni legate de politica de migrație, prezentând public ce măsuri ar intenționa să adopte în cazul în care formațiunea sa ar câștiga alegerile.
Reform UK susține că imigrația necontrolată a adus Marea Britanie într-o situație critică și afirmă că, printr-un control mai strict al granițelor, ar putea proteja salariile, serviciile publice, cultura și valorile britanice. Printre politicile anunțate se numără eliminarea statutului de rezidență permanentă pentru migranți, obligarea acestora să reaplice pentru viză la fiecare cinci ani și restricționarea accesului la beneficii sociale exclusiv la cetățenii britanici.
Partidul mai susține că aceste măsuri ar „prioritiza cetățenii britanici” și ar putea aduce economii de aproximativ 234 de miliarde de lire sterline pentru bugetul public, pe parcursul următoarelor decenii. Cât de fezabile sunt aceste propuneri, câte persoane ar putea fi afectate și dacă ele pot fi implementate în actualul cadru legislativ rămân însă întrebări deschise.
