Islanda a votat sâmbătă, 29 august 2026, împotriva reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Rezultatul final, anunțat de postul public de televiziune RUV, arată 52,5% voturi pentru „nu” și 47,5% pentru „da”.
Diferența s-a decis abia după numărarea ultimelor voturi din circumscripția Sud-Vest, a doua cea mai populată din țară, unde tabăra „da” nu a reușit să recupereze decalajul acumulat în restul circumscripțiilor.
Rezultatul s-a decis în ultima circumscripție
Postul RUV a precizat că, odată cunoscute datele din Sud-Vest, situația nu mai putea fi întoarsă în favoarea taberei „da”. Potrivit relatării Euronews, care a citat postul islandez, „este acum clar că Islanda a votat împotriva reluării discuțiilor de aderare la Uniunea Europeană”.
Scrutinul a fost strâns pe tot parcursul nopții, cu rezultate care s-au schimbat de mai multe ori pe măsură ce circumscripțiile își raportau voturile.
Alegătorii au răspuns la o singură întrebare simplă
Cei aproximativ 265.000 de islandezi cu drept de vot au fost întrebați: ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană? Potrivit Associated Press, un răspuns afirmativ ar fi deschis negocieri cu Comisia Europeană pe 35 de capitole, de la economie la drepturile omului.
Peste 20% dintre alegători și-au exprimat votul înainte de ziua alegerilor, a anunțat RUV. Referendumul este, tehnic, consultativ, însă guvernul de coaliție condus de premierul Kristrún Frostadóttir s-a angajat public să respecte rezultatul.
„A fost o cursă strânsă, extrem de palpitantă”, a spus Frostadóttir sâmbătă, după ce a votat la Reykjavik, potrivit NPR. Ea a adăugat că dezbaterea „a ridicat discuțiile despre UE, despre locul Islandei în lume și despre statutul nostru geopolitic general la un alt nivel”.
Amenințările lui Trump privind Groenlanda au umbrit campania
Referendumul a avut loc pe fondul tensiunilor create de președintele american Donald Trump, care a repetat de mai multe ori intenția de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei situat la aproximativ 290 de kilometri de Islanda.
Islanda este membră NATO, dar mai mulți cetățeni au spus că mențiunile repetate ale lui Trump despre Groenlanda le-au ridicat semne de întrebare privind siguranța regiunii. Guvernul de coaliție, ales în 2024, a decis să mute referendumul mai devreme, acesta fiind inițial programat pentru 2027.
Pescuitul rămâne principalul motiv de îngrijorare
Islanda și-a retras cererea de aderare în 2013, în principal din cauza temerilor legate de politica europeană comună în domeniul pescuitului. Aderarea la blocul de 27 de state ar permite traulerelor spaniole, olandeze și din alte țări membre accesul în apele islandeze, esențiale pentru industria locală de cod.
Guvernul a spus că ar fi cerut o derogare specială de la această politică, în cazul reluării negocierilor. Un vot „da” nu ar fi însemnat aderarea automată: islandezii ar fi trebuit să aprobe ulterior, într-un al doilea referendum, acordul final negociat cu Bruxelles-ul.
Islanda și Marea Britanie au mai avut dispute
Legăturile Islandei cu Marea Britanie au trecut, la rândul lor, prin tensiuni legate de pescuit. Cele două state s-au confruntat direct în „Războaiele Codului” din anii 1970, un șir de dispute pentru controlul zonelor de pescuit din Atlanticul de Nord, câștigate în cele din urmă de Islanda.
Susținătorii și opozanții aderării spun de ce au votat așa
Haukur Hallsson, care a votat pentru reluarea negocierilor, a spus, potrivit Associated Press, că relația Islandei cu Europa „este cel mai bun lucru pe care l-a făcut vreodată” țara și că ar trebui continuată. El a adăugat că, în acest moment, Islanda „ar trebui să se orienteze spre Europa, nu spre Casa Albă”.
Agust Hallvardsson a votat împotrivă, motivând că independența sectoarelor de pescuit și agricultură contează cel mai mult pentru Islanda. „Nu îmi place ce se întâmplă în UE. E ca o corabie mare în flăcări. Cred că trebuie să își pună lucrurile în ordine înainte să ne alăturăm lor”, a spus el.
Opozanții susțin, de asemenea, că Islanda beneficiază deja de acces la piața unică europeană și la spațiul Schengen, fără obligațiile suveranității depline, și preferă acorduri comerciale proprii, precum cel cu China.
Guvernul Frostadóttir are mandat până în 2028. Potrivit RTE, executivul de la Reykjavik a indicat că nu va relua negocierile de aderare în acest mandat și că va supune parlamentului decizia privind o eventuală retragere formală a cererii de aderare depuse de Islanda în 2009.
