Menu

Ministrul Muncii crede că românii din străinătate se întorc, după ce guvernul a mărit salariul minim prin ordonanță

Un număr de 90.000 de copii din România au ambii părinţi plecaţi la muncă în afara ţării, dar autorităţile încearcă să găsească soluţii pentru întoarcerea lor, a afirmat ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi.

“La nivel de ţară avem 90.000 de astfel de copii înregistraţi care sunt cu ambii părinţi plecaţi… Noi, ca autorităţi, avem această frământare şi tot ceea ce înseamnă măsurile acestea de încurajare a ocupării forţei de muncă. Vă vorbesc acum ca şi ministru al Muncii de posibilitatea de a creşte cât mai mult masa salarială în România, ţinând cont că şi randamentul muncii este ridicat faţă de alte ţări şi există spaţiu bugetar, asta vreau să spun.

De aceea avem şi parteneriate şi memorandumuri transformate în legi, de exemplu cu tot ceea ce înseamnă patronatele din construcţii din România pentru un salariu minim superior salariului minim aflat în plată în România. De aceea încercăm să creăm burse ale locurilor din muncă.

Spre dezamăgirea mea, nu am putut în februarie, deoarece piaţa nu a fost pregătită. Avem în acest moment peste 300 de locuri de muncă postate pe EURES, pe site-ul nostru al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă. Avem totuşi o bucurie. Peste 50 de persoane care au încheiat contracte deja se vor întoarce în ţară, din aceste 300 de locuri de muncă”, a spus Marius Budăi.

El a spus că a discutat în urmă cu două zile cu patronatele şi sindicatele din construcţii şi aşteaptă o nouă centralizare de la acestea cu ofertele de muncă, iar când se va ajunge la 700 – 1000 de locuri de muncă se va merge în ţările în care românii sunt plecaţi, prima fiind Italia.

“Patronatele din construcţii, cu sindicatele alături, îşi vor prezenta oferta de muncă, iar sindicatele vor veghea prin dialogul social pe care îl facem, tripartit, sindicate – patronate – minister, vor veghea la întocmirea unui contract de muncă avantajos pentru ambele părţi, angajator – angajat, dar, mult mai important decât atât, un contract de muncă care să-i dea siguranţa lucrătorului că atunci când se întoarce în România va avea un salariu atractiv“, a afirmat ministrul.

Şeful de la Muncă a menţionat că la nivel de Bucureşti erau patru loturi de câte 25 de persoane care îşi dăduseră demisia din unităţile unde lucrau în construcţii, iar după ordonanţa cu majorarea salariului minim şi după memorandumul semnat cu patronatele din construcţii toţi au renunţat la decizia de a pleca la muncă în străinătate.

Prin Ordonanța de urgență 114/2018, în vigoare, în prezent discutată în Parlament, guvernul a introdus o creștere a salariului minim brut în sectorul contrucţiilor la 3.000 de lei.

Deficit de 400.000 de lucrători

Mărirea salariilor în sectorul construcţiilor va readuce în ţară aproximativ 10% din muncitorii calificaţi şi va reduce semnificativ exodul altora, crede Valentin Petrescu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), într-o conferinţă de specialitate.

“Orice firmă depinde de oameni. Şi nu poate avea rezultate o firmă care nu are salariaţi. În acest moment, în România există un deficit de 400.000 de persoane. Încercăm ca prin aplicarea Ordonanţei 114 să rezolvăm cât de cât problema salariaţilor pe mai multe planuri. Încercăm să stopăm plecarea oamenilor din ţară, încercăm să aducem înapoi oameni plecaţi, în special din Italia care se confruntă în prezent cu o recesiune. Cel puţin 10% dintre muncitorii calificaţi din străinătate estimăm că se vor întoarce în România. Nu vorbim de nişte salarii exorbitante. Pentru un specialist, un salariu de 500 de euro nu este ceva ieşit din comun. Însă de aici se pleacă. 3.000 de lei va avea un necalificat, iar pentru specialişti salariile vor fi mult mai mari”, a apreciat Valentin Petrescu, citat de Agerpres.

Firmele din construcţii ar prefera să lucreze cu muncitori români care se întorc din alte ţări şi care sunt bine pregătiţi decât cu muncitori extracomunitari. Cu toate acestea, dacă nu există suficienţi muncitori români, companiile vor trebui să se orienteze către cei aduşi din afara UE.

Cristian Erbaşu, vicepreşedinte FPSC, a declarat că peste 25% dintre românii care au plecat să lucreze în străinătate muncesc în prezent în construcţii şi sectoare adiacente.

Irlanda. Cetățenii români, pe locul doi în topul imigranților înregistrați în sistem, după britanici

Ministrul Comunicațiilor, un român cu cetățenie britanică. A lucrat în sistemul financiar din Londra

 

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version