Clubul Liberal Londra a organizat joi, 9 februarie, la sediul Europa House, o întâlnire cu membrii comunității românești din Marea Britanie la care au participat Baroneasa Sarah Ludford, europarlamentar britanic liberal democrat, Ramona Mănescu, europarlamentar PNL și Iolanda Costide, membru fondator al Clubului Liberal Londra.
Tema întrevederii a fost o dezbatere deschisă privind impactul restricțiilor de pe piața muncii din UK asupra românilor și dificultățile pe care aceștia le întâmpină, provocate de situațiile paradoxale prin care trebuie să treacă pentru a primi un permis de lucru sau pentru a li se acorda statutul de self-employed (angajat pe cont propriu).
Potrivit prezentării evenimentului de către organizatori, întâlnirea, desfășurată sub titlul “Munca și viața în UK: ce probleme întâmpină cetățenii români”, a reprezentat o oportunitate pentru românii din UK să-și prezinte problemele în fața celor doi europarlamentari, descriși ca “doi susținători activi ai inițiativelor ce privesc fenomenul de integrare.”
“Ambii europarlamentari reprezintă direct interesele românilor din UK, atât prin statutul Baronesei Ludford de europarlamentar Liberal democrat pentru Londra, cât și prin cea a Ramonei Mănescu din postura de europarlamentar liberal”, sublinia programul de prezentare al întâlnirii.
Baroneasa Sarah Ludford, care, pe lângă funcția de europarlamentar, este și purtător de cuvânt al Partidului Liberal pentru Justiție Europeană și Drepturile Omului, a condamnat impunerea restricțiilor, dar, în același timp, a subliniat că “în Mare Britanie nu există un control asupra imigrației, iar acest lucru a dus la creșterea șomajului în rândul britanicilor și la creșterea spectaculoasă a numărului populației din regat, creștere ce pune o presiune mare asupra serviciilor sociale britanice.”
De altfel, aceasta a declarat că, din punctul său de vedere, rata șomajului în rândul britanicilor este cea care a avut cel mai mare impact asupra deciziei de a menține restricțiile pentru români și bulgari.
Pe de altă parte, Baroneasa a recunoscut că limitarea accesului românilor pe piața muncii nu aduce beneficii economiei, ba, chiar din contră, provoacă o situație din care ambele părți au de pierdut. Pe de o parte, muncitorii români sunt expuși exploatării asociate statutului de self-employed, pe de altă parte, statul pierde din punct de vedere financiar, din cauza angajatorilor care preferă acest tip de forță de muncă pentru a nu plăti taxe.
“Eliminarea restricțiilor ar aduce multe beneficii economiei, iar eu susțin mișcarea liberă pe piața europeană și a forței de muncă, nu doar a bunurilor și a mărfurilor”, a declarat baroneasa. Întrebată dacă există vreo șansă ca restricțiile să fie ridicate înainte de sfârșitul perioadei de tranziție, decembrie 2013, Ludford a spus că sunt șanse minime, însă va încerca să pună în discuție simplificarea procesului de acordare a permiselor de lucru și, mai ales, a National Insurance Number-ului (NINo) pentru români, dar și includerea mai multor meserii, specializări pe lista celor care nu necesită permis de muncă.
Românii prezenți în sală s-au plâns, în special, de procedura de eliberare a NINo-ului, prezentând cazuri în care acesta le-a fost refuzat din motive absurde, precum lipsa unui număr de telefon fix sau a folosirii unei inițiale a prenumelui în unul din câmpurile de completare ale formularului pentru HMRC. Legat de acest aspect, Baroneasa a specificat că HMRC nu are o normă impusă de Guvern în ceea ce privește NINo-urile pe care să le elibereze, doar că unii dintre angajați au tendința, probabil dintr-un exces de zel, să țină numărul acestora cât mai redus.