«Daca turcii pot vota pe stadioane în Germania, noi de ce nu am putea măcar în săli de sport?», întreabă Alex Ostafe, militant PACT din Londra, unul dintre inițiatorii „proiectului de simplificare și fluidizare a procesului votului din diaspora Românească (nu a legii electorale) – măsuri practice”.
Conform acestei propuneri, votul electronic și cel prin corespondență nu ar fi o soluție la situația din diaspora. Nici nu este ne voie de schimbarea legislației, spun inițiatorii proiectului, ar fi nevoie doar de schimbări procedurale. „Având în vedere modelul precedentului creat în Europa în ultimii 5 ani de alegerile diasporei poloneze și a celei turcești, când secțiile de votare din afara granițelor au fost mărite în aglomerările urbane, propunem aceeași măsură ca în oglinda pentru alegerile diasporei românești. Propunem organizarea extinsă a votului în diaspora românească în săli de sport și stadioane aferente fiecărui colegiu unde au fost identificate aglomerări la votul din 26 Mai 2019 încât acestea să fie disponibile pentru exercitarea votului cu cel puțin 20 de cabine de vot pe locație”, propun reprezentanții PACT (PLATFORMA ACȚIUNEA CIVICĂ A TINERILOR – mișcare recent absorbită în PNL).
Iată propunerile, inițiate de Ostafe Alex(London), Drugă Bogdan(Torino), Munteanu Ciprian(Madrid), Stanislav Andrei (London), Udrea Alexandru (London), Urdaș Alexandru (Paris):
1. Mărirea numărului de cabine de vot, a ștampilelor de vot disponibile în fiecare secție de votare și a spațiului disponibil secțiilor de votare din diaspora.
Având în vedere modelul precedentului creat în Europa în ultimii 5 ani de alegerile diasporei poloneze și a celei turcești, când secțiile de votare din afara granițelor au fost mărite în aglomerările urbane, propunem aceeași măsură ca în oglinda pentru alegerile diasporei românești.
Propunem organizarea extinsă a votului în diaspora românească în săli de sport și stadioane aferente fiecărui colegiu unde au fost identificate aglomerări la votul din 26 Mai 2019 încât acestea să fie disponibile pentru exercitarea votului cu cel puțin 20 de cabine de vot pe locație.
Exemplu: Londra – la 7 secții de vot la care s-a făcut coadă în 26 Mai 2019 – se adaugă 7 secții de vot suplimentare cu capacitate mărită care vor fi făcute disponibile pentru scrutinul prezidențial din decembrie 2019. Locațiile pot fi alese cu precădere din săli de sport – deja declarate secții electorale pentru alte scrutinuri europene – dar nu românești (20+ cabine de vot) sau stadioane (50+ cabine de vot).
2. Identificarea și listele suplimentare. Votul semi electronic. Eliminarea din procesul de vot a scrisului de mână pe cât posibil
Identificarea prin scanarea CI/ Pașaport cu ajutorul tabletelor și cu ajutorul softului pus la dispoziție de STS și complementată de semnătura digitală pot scurta timpul de vot cu cel puțin 50%. Atât timp cât votantul este identificat de sistem, nu este necesară completarea manuală a datelor de identificare iar astfel se poate scurta foarte mult timpul procesului de vot.
– expunere de motive :
Reducerea timpului de identificare în vederea votului la maxim 2 minute pe persoană permite un flux major în cadrul secțiilor de vot . Dacă în prezent o comisie de 7 membri poate procesa maxim 120-150 persoane pe oră, cu noul sistem procesarea poate crește la cel puțin 350-500 persoane pe oră.
Notă: Documente necesare pentru rapidizarea procesului de vot prin softul STS deja implementat în vot anul acesta: CI românească, Pașaport Diplomatic, Pașaport Biometric (5ani). Pașaportului Simplu. Prezentarea la vot cu orice alte documente în afara celor prezentate mai sus ridica riscul de a prelungi acțiunea votului în total pentru că ele nu se află în baza STS. Buletinul românesc de tip vechi (carnet), carnetele de serviciu ale elevilor și cadeților academiilor militare, buletinele si actele de călătorie temporare NU pot fi introduse în sistemul STS și vor îngreuna votul. Pentru acestea va trebui declarație pe proprie răspundere și aceștia trebuie trecuți pe o bază de date separată.
3. Comisie electorală majorată
Propunem alcătuirea comisiilor electorale din cel puțin 14 membri + 1 șef de secție. Observatorii vor trebui aleși în continuare conform procedurilor în vigoare, numărul lor putând fi maximizat doar dacă societatea civilă din zona respectivă o va cere (observați explicații mai jos**) în așa fel încât toți cetățenii români (și nu numai) care își exprimă interesul spre acest scop, în temei legal și în termen de cel puțin 3 luni înaintea organizării scrutinului, să aibă accesul permis în secțiile de votare și să fie puși în legătura cu șeful de secție detașat din timp în scopul organizării mai bune a procesului de votare.
Această majorare permite derularea procesului electoral mult mai eficient fără a opri procesul electoral în momentul în care unul sau mai mulți membri ai comisiei electorale au nevoie de o pauză sau nu mai reușesc din variate motive să asigure procesul electoral. Fiecare membru al comisiei electorale trebuie să aibă un locțiitor prezent în permanență în interiorul secției de vot .
Aceasta decizie de majorare a comisiilor de vot va fi luată fără excepție în toate secțiile de votare existente la scrutinul din 26 mai 2019 care au avut parte de cozi interminabile în asa fel încât procesul democratic nu s-a putut desfășura și asta sub privirile neputincioase ale statelor ce ne sunt gazde.
– expunere de motive :
Legal, prin art. 112 /1 din CMA, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi și 40 ore pe săptămână.
În completarea art. 112/1 din CMA vin:- art 114 /1,2,4 ; – art 115 /1,2 ; – art 121 /1,2.
Membrii comisiei electorale de cele mai multe ori depăș esc 8 ore de lucru fără pauză ș i ajung în cele mai multe rânduri să presteze peste 24 de ore de munca fără oprire. Din acest motiv este necesară introducerea unei comisii electorale duble care sa permită timpi de odihnă și repaos pentru buna desfășurare a procesului electoral .
Nota explicativă**: Se vor crea liste de voluntari care sunt dispuș i să participe în comisiile electorale. Aceste liste de voluntari trebuie depuse cu cel puț in 3 luni înaintea desfășurării scrutinului la autoritățile responsabile plasării personalului în secții . Motivația este reducerea costurilor, implicarea societății civile în procesul de vot pentru o mai buna înțelegere a acestuia și pentru responsabilizare civică. În Diaspora există doar din baza noastră de date, voluntari care să aibă capacitatea să acopere posturile necesare în caz că se va invoca lipsa banilor la buget pentru implementarea acestei soluții.
4. Prelungirea programului de votare în caz că situația o cere
Președintele secției de votare, împreuna cu membri comisiei electorale pot lua decizia de a prelungi orarul de vot după ora 21.00 în funcție de necesitatea votanților prezenți la secția de vot fără să fie nevoie de aprobare de la BEC.
BEC va lua doar notă de prelungirea orarului de vot neavând dreptul sa ceară închiderea secției de vot după cum s-a întâmplat până acum în nenumărate cazuri. Această prelungire se poate realiza prin vot comun al membrilor și al președintelui. Se va întocmi un proces verbal de constatare. Este nevoie de 50%+1 din voturi pentru ca aceasta măsură să fie implementata independent de secțiile de votare. Acest lucru se consemnează de către BEC și se comunică public la ora închiderii secțiilor de votare pentru o transparență totală.
– expunere de motive :
Atât timp cât președintele și comisia electorală decid prelungirea votului dând posibilitatea tuturor celor prezenți să voteze, se respectă dreptul garantat de constituția României prin art.36 – Dreptul de vot, complementate prin art.37 și art.38 .
