România nu mai pierde doar oamenii apți de muncă. Pierde generații.
Potrivit datelor publicate de Eurostat, aproximativ 3,1 milioane de români trăiesc legal în alte state ale Uniunii Europene. Este cea mai mare diasporă din UE. Iar cifra reală este, cel mai probabil, mai mare.
România, lider european la emigrare
Datele oficiale confirmă un fenomen care se simte de ani buni: România este țara europeană cu cei mai mulți cetățeni stabiliți în afara granițelor.
Migrația românilor nu mai este un episod. Este o realitate structurală.
După aderarea la UE în 2007, plecările au crescut constant, atingând un vârf după 2014, când restricțiile pe piața muncii au fost eliminate în mai multe state vestice. De atunci, harta diasporei s-a tot redesenat.
Germania și Marea Britanie, noul magnet pentru români
Dacă în trecut Italia și Spania dominau topul destinațiilor, în ultimii ani Germania și Marea Britanie au devenit principalul pol de atracție.
Numărul românilor stabiliți în Germania s-a dublat în ultimul deceniu, de la aproximativ 450.000 la peste 900.000, potrivit Oficiului Federal de Statistică german. Iar cifrele reale sunt mai mari, întrucât românii care au obținut cetățenia germană nu mai apar în statistici ca străini.
Marea Britanie: peste un milion de români, în ciuda Brexitului
În Regatul Unit, comunitatea românească a depășit pragul simbolic de un milion de persoane. Estimările diplomatice vorbesc chiar de aproximativ 1,2 milioane.
Potrivit ambasadoarei României la Londra, Laura Popescu, Londra a devenit a treia capitală din lume cu cei mai mulți vorbitori de limba română, după București și Chișinău.
Limba română este astăzi a treia cea mai vorbită limbă din capitala britanică.
Impact economic: românii, parte din infrastructura Marii Britanii
Românii sunt astăzi prezenți în majoritatea sectoarelor importante ale economiei britanice. Îi regăsim pe șantierele care transformă marile orașe, în spitalele și clinicile NHS, în companii de IT și instituții financiare, dar și în școli sau în administrația publică. Contribuția lor este constantă și vizibilă, iar comunitatea românească nu mai înseamnă doar forță de muncă, ci o parte integrată și stabilă a societății britanice.
Primarul Londrei, Sadiq Khan, a recunoscut public contribuția pozitivă a comunității românești la dezvoltarea orașului.
Brexit și noile bariere
Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană a schimbat radical regulile pentru românii care vor să se stabilească în Regat. Noii veniți au nevoie acum de viză de muncă, iar accesul la universități a devenit considerabil mai costisitor. Taxele de școlarizare au crescut, la fel și cheltuielile de întreținere, iar impactul s-a văzut rapid: numărul studenților români nou înscriși în universitățile britanice a scăzut cu aproximativ 80% în ultimii ani.
În plus, din 2025, românii care vor să călătorească în Marea Britanie trebuie să obțină o autorizație electronică de călătorie (ETA), o nouă formalitate care adaugă încă un filtru birocratic.
Pentru tineri, visul britanic a devenit mai scump și mai dificil. Cu toate acestea, comunitatea deja stabilită rămâne numeroasă și solid ancorată în societatea britanică. Mulți români au aplicat pentru statutul de rezident permanent (Settled Status), iar unii au obținut cetățenia britanică.
Relația româno-britanică, dincolo de migrație
Dincolo de cifrele migrației, relația dintre România și Marea Britanie rămâne una activă și consolidată în plan diplomatic și cultural. Regele Charles al III-lea continuă să vorbească public despre atașamentul său față de România și, în special, față de Transilvania, pe care a promovat-o constant ca destinație turistică și spațiu de conservare a patrimoniului.
Interesul britanicilor pentru România este în creștere. În 2024, peste 135.000 de turiști din Regatul Unit au vizitat țara noastră, Marea Britanie numărându-se printre principalele surse de turiști străini.
Există aici și o imagine simbolică puternică. În timp ce sute de mii de români aleg Marea Britanie pentru oportunități economice și stabilitate, tot mai mulți britanici privesc România ca pe un loc al autenticității, al tradițiilor și al peisajelor încă nealterate.
Se întorc românii acasă?
Aproximativ 220.000 de români au revenit în țară anul trecut, potrivit datelor oficiale. Este, fără îndoială, un semn că legătura cu România nu s-a rupt. Însă cifrele nu sunt suficiente pentru a schimba direcția generală.
Fluxul rămâne dezechilibrat: în timp ce unii aleg să revină, alții își fac bagajele și pleacă. Iar acest joc continuu al plecărilor și revenirilor nu oprește declinul demografic.
România pierde populație, an după an.
România între două realități
România trăiește astăzi o contradicție profundă. Pe de o parte, diaspora susține economia națională prin miliarde de euro trimise anual acasă, bani care țin în viață familii, comunități și afaceri locale. Pe de altă parte, plecarea constantă a forței de muncă lasă goluri tot mai vizibile în spitale, în școli și pe piața muncii din interiorul țării.
În timp ce milioane de români muncesc în Germania, Marea Britanie sau în alte economii occidentale, statul român caută încă formula prin care să-și convingă propriii cetățeni să rămână sau să se întoarcă. Între contribuția financiară a celor plecați și deficitul de oameni din țară, România încearcă să își găsească echilibrul.
Ungaria, surpriza din regiune
Mai puțin vizibil în dezbaterea publică este faptul că tot mai mulți români aleg să se stabilească în Ungaria. În 2025, comunitatea românească de acolo a trecut de 70.000 de persoane, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 30% în ultimii ani.
Pentru mulți, decizia nu are legătură doar cu salariile, ci și cu distanța. Ungaria este aproape, iar drumul până acasă poate fi parcurs în câteva ore. Pentru cei care nu vor să rupă complet legătura cu România, această variantă oferă un compromis: muncă în afara țării, dar cu sentimentul că nu sunt prea departe.
