in

Românii fug cât mai departe de Caracal: «Am plecat la Londra pentru viaţa copilului meu»

O româncă plecată cu copilul în Marea Britanie explică în mod dramatic motivele plecării: pentru a supraviețui fizic. În România, viața oamenilor e în pericol constant, așa cum a dovedit cazul Caracal. „Pentru mine, România a murit puţin odată cu cazul din Caracal”, a scris pe pagina sa Claudia Guţulescu, o româncă stabilită la Londra.

„De multe ori după ce am părăsit România am fost întrebată, cu diferite ocazii, de ce am făcut acest pas.


Şi de fiecare dată am găsit dificil să cuprind într-o discuţie scurtă toate aspectele care m-au determinat să plec la un drum necunoscut, cu două valize şi cu determinarea de a încerca şi reuşi cu orice preţ.

Când le răspund românilor, mi se pare greu să explic toate motivele care mă fac să simt după doar câţiva ani că am renăscut ca om, ca cetăţean, ca gândire, comportament şi mentalitate, deşi chiar şi înainte de a pleca nu eram un om needucat sau fără principii. Însă tot ceea ce am experimentat trăind într-o societate normală m-a transformat ca om. Mi-a mai adăugat şapte ani de acasă. Şi oricât aş fi ştiut asta în teorie înainte să plec, nu se compară cu ceea ce trăieşti pe pielea ta când practic faci acest pas”, scrie românca.

Aceasta a mai povestit despre un moment greu pe care l-a trăit imediat ce plecase din ţară.

„Nu am să uit niciodată şocul pe care l-am avut în Irlanda când, după ce am alimentat din primul salariu cardul de transport în comun cu o sumă mărişoară, l-am pierdut în primul autobuz. Am plâns de supărare. Ştiţi ce s-a întâmplat? L-am primit în poştă peste două săptămâni, cu toată suma pe el. Un călător găsise cardul, îl dăduse şoferului, acesta îl dusese la birouri, ei m-au căutat în baza de date pentru că făcusem cardul online şi apoi mi l-au trimis la adresă”, povesteşte Claudia.

Când vine vorba să le explice străinilor de ce a făcut acest pas, aceasta recunoaşte că este mai greu,

„Celor din străinătate îmi e greu să le expun în câteva minute toate motivele mici, mărunte, toate picăturile chinezeşti ale unei vieţi de om activ şi cu iniţiativă, care nu vrea să stea degeaba într-un birou pentru o leafă la sfârşitul lunii, care vrea să construiască, care găseşte zilnic şi veşnic piedici, lipsa de respect, lipsa de suport şi complet dezinteres din partea unui stat aşa cum este cel român. Cum să explic cuiva că, deşi sunt un om care alege ca ultimă resursă orice formă de conflict, în România ma antrensem să le iniţiez, pentru că acolo ori ai pile, ori ştii să dai bine cu pumnul în masă?

Cum să explic că aproape mi-au plesnit venele de nervi într-o reprezentanţă ENEL, unde o cucoană îmi explica frumos că familia şi bebeluşul meu de trei luni vor petrece Ajunul Crăciunului în întuneric pentru că asa e programul la intervenţii?? Şi că până când nu am dat cu pumnii în geamurile securizate, promiţând că stau acolo până iese de după ele, nu s-a dat drumul la curent? Şi-a sunat şeful şi i-a zis ca e o nebună acolo care urlă la ea. Fix aşa a zis: “Nu ştiu, şefu’…cred că e nebună! I-auziţi cum zbiară”. Cum să povestesc că nu am plecat de acolo nici eu, nici ea, până când trei ore mai târziu mama m-a sunat să îmi spună că avem curent?”

În postare, românca stabilită în Marea Britanie face referire şi la cazul din Caracal: „De când cu cazul acestei amărâte de copile omorâte cu zile, deja nu mai vorbim de lucruri mărunte de genul celor de mai sus. De azi înainte, o să spun tuturor că am plecat de acolo pentru viaţa copilului meu. Da, e atât de scurt şi e atât de grav.

Da, o poliţie incompetentă şi care e clar că minte intenţionat legat de acest caz şocant, este criminala unui copil care putea fi al oricăruia dintre noi.

Da, o societate bolnavă care consideră abuzul asupra femeilor şi copiilor o parte din cotidian, este potenţialul criminal al copilului meu, al meu şi al oricăruia dintre voi.

De când această fată a murit încercând să explice unui poliţist că îi este frică şi că este bătută şi violată, iar el o lua oarecum la ”caterincă”, pentru mine România a murit puţin.

Văd pe net acum că se strâng bani ca să facem tot noi, cetăţenii, un sistem mai bun de localizare a apelurilor la 112. Pe bune?? Asta e soluţia? Nu face statul, hai să facem noi pe net? Hai să dăm noi bani să acoperim rahaturile lor?? Nu, mulţumesc! Ajunge!

Eu, băieţi, îmi iau jucăriile şi plec. Şi nu mai donez un ban pentru vreo cauză care ţine de România, în afara oamenilor bolnavi care nu au săracii nicio vină şi care trebuie ajutaţi să lupte pentru viaţă.

Îmi explicau mie diverşi feriţi de soartă ce bine e în România, că nu e nicăieri ca acolo. Că domne’, lux, distracţii…Treziţi-vă naibii odată! Voi vedeţi ce se întâmplă? Conştientizaţi? Sau nu vedeţi mai departe de 4×4 cu care patinaţi şi ograda proprie?

În rest, sper sâ trebuiască să moară cât mai puţini până când tot românaşul să realizeze că trebuie să îşi scoată curul din fotoliu şi să pună mâna la treabă, la implicare, la voluntariate şi la vot. Altfel, ultimul să stingă lumină. Atât”, a conchis Claudia Guţulescu.

Potrivit Gândul, Claudia Guţulescu lucrează în Londra în departamentul de vânzări al ”Mitchells & Butlers”, un lanţ de pub-uri şi restaurante din Marea Britanie. Românca este cunoscută pentru postările sale de pe Facebook în care povesteşte diferite întâmplări legate de experienţele ei din Marea Britanie şi din România.

Continuă epopeea româncei din Londra „uimită” de România: La farmacie se dau medicamente fără rețetă



Răsturnare incredibilă de situație în cazul din Caracal: DIICOT nu exclude ca ambele victime să fie încă în viață

Britanicii sunt revoltați. Costurile pentru un Brexit fără acord au crescut cu 2,1 miliarde de lire sterline