Anul 2017 a fost cel care a adus cel mai mare număr de emigranți la nivelul statutul român, din 2008 încoace.
Potrivit datelor INS, în 2017, au plecat din țară 219.327 de români. Asta înseamnă aproximativ 600 de oameni pe zi, 24 pe oră. Cei mai mulți (peste 17%) sunt din grupa de vârstă 25-29 de ani, iar al doilea val ca dimensiune (14.5%) face parte din grupa de vârstă 20-24 de ani.
Eurostat estimează că aproximativ 3 milioane de români și-au părăsit țara după anul 1990, ONU susține că ar fi vorba despre 3,7 milioane, iar rapoartele Băncii Mondiale estimează că ar fi vorba despre 3-5 milioane de români emigranți.
Acest fapt plasează România pe locul al șaselea în clasamentul principalelor surse de migranți la nivelul UE, în termeni absoluți, și respectiv pe primul loc în termeni relativi (ca pondere a migranților în populația totală), potrivit raportului Orașe Magnet – Migrație și Magnetism în România, citat de edupedu.ro.
Raportul citat, care a agregat valorile de migrație din anii 2010-2016, notează că “zilnic, aproximativ 500 de locuitori se mută din România în altă țară, ceea ce face din migrația externă una dintre principalele provocări pentru factorii de decizie.”
Specialiștii scriu și despre tiparele care s-au creat în interiorul județelor de la noi, corelate cu migrația spre o anumită țară. Cu alte cuvinte, spune-mi din ce județ ești, ca să-ți spun unde o să pleci. De exemplu: emigranții din estul României se îndreaptă îndeosebi spre Italia, iar cei din centru și sud preferă Spania.
Grecia este o destinație predilectă pentru locuitorii din sudul României, în timp ce Germania și Ungaria sunt preferate de cetățenii români din vestul țării, zonă locuită în mod tradițional de comunități de maghiari, sași și șvabi.
Cei mai mulți emigrau, la momentul prelucrării datelor (2016), spre Italia (47%), apoi spre Spania, Germania și abia pe locul al patrulea Marea Britanie (6%), mai arată raportul.