Menu

Un Consiliu al Diasporei la Controceni. Consilierul prezidențial Sandra Pralong: vor fi 20 de membri

«Una dintre primele măsuri pe care le voi adopta în calitate de Președinte al României va fi crearea unui Consiliu Consultativ format din reprezentanții comunităților de români de peste graniță. Acest Consiliu va trebui să constituie cadrul în care vor fi dezbătute temele ce preocupă românii din afara granițelor și armonizate pozițiile instituțiilor.» (Klaus Iohannis, interviu în Gazeta Românească, 3 octombrie 2014)

Una dintre cele mai importante promisiuni ale lui Klaus Iohannis în campania electorală a fost aceasta: constituirea unui Consiliu de reprezentare a Diasporei pe lângă palatul Cotroceni. La un an de la alegeri, se ştie prea puţin despre stadiul acestei promisiuni.

Sandra Pralong, consiliera preşedintelui pe problemele românilor din străinătate, a dezvăluit primele detalii despre cum va arăta acest consiliu: va avea 20 de membri, între care chiar şi agricultori sau menajere.



Este o revoluţie în abordarea relaţiilor cu românii din străinătate, în rândul cărora, într-adevăr, majoritatea fac parte din aceste categorii: îngrijitoare, menajere, agricultori, constructori, etc.

Sandra Pralong, de la 1 septembrie aţi luat conducerea departamentului pentru diaspora de la Palatul Cotroceni. Ce v-a atras atenţia pînă acum, ce credeţi că e de făcut?

«Totul e de făcut, pentru că în primul rând construim o relaţie de încredere şi de parteneriat cu românii de pretutindeni şi a fost şi efortul colegilor mei până acum, dar nu a fost un efort dedicat.»

De ce atât de târziu? A fost ultimul departament completat.

«Cei din urmă vor fi cei dintâi, în privinţa diasporei.»

Ce v-aţi propus? Aveţi un plan?

«Sunt mai multe lucruri la care lucrăm. Aş vrea să îmi îngăduiţi să le spun după ce vorbesc cu colegii mei din diferitele alte structuri ale statului, pentru că îmi doresc o relaţie de parteneriat cu ei, pe lângă cea cu voi. Sunt vreo 18 instituţii care se ocupă într-un fel sau altul de diaspora. Colegii mei nu ar trebui să afle din presă despre ce avem de gând.»

Care e orizontul de timp până la anunţarea planurilor?

«Câteva săptămâni, chiar înainte de sfârşitul anului. Preşedinţia are dorinţa de a oferi o platformă de dialog şi de conlucrare.»

Puteţi recupera din ce s-a făcut înaintea dvs. acolo? Aţi moştenit ceva de la predecesori?

«Nu numai că preiau ceva ce a precedat, dar cred că am construit eu însămi, în acei doi ani în care am fost la Cotroceni. Am organizat atunci un prim forum al presei de pretutindeni, un prim târg de joburi. Oamenii care m-au precedat, şi mă gândesc la Eugen Tomac pe vremea preşedintelui Băsescu, aveau poate o perspectivă un pic diferită, ei s-au preocupat mai ales de românii din jurul graniţelor. Nu începem chiar de la zero, cu toate că am putea să ne organizăm mult mai bine.»

Citiți continuarea interviului în Ziarul Românesc Germania.

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version