Un român protestează de 10 zile în fața Ambasadei României din Londra, pentru a atrage atenția asupra situației sale.
Laurențiu Pîrvu susține că a fost executat silit pe nedrept după ce a contractat două credite în euro și franci elvețieni, în perioada 2007-2008, în România.
În urmă cu trei ani a plecat în Londra și spune că așteaptă să primească cetățenia britanică.
Pîrvu protestează în fața ambasadei împotriva băncilor și a justiției din țara noastră, acuzând de complicitate aceste două sisteme, potrivit Bursa.
Fost angajat la Rompetrol și Vulcan SA, Laurențiu Pârvu a povestit pentru publicația menționată: „În anul 2007, respectiv 2008 am contractat două credite la Banca Românească, primul în CHF și al doilea în euro. Creditul în CHF este unul ipotecar şi cel în euro de nevoi personale cu ipotecă. Până în anul 2014 am plătit ratele așa cum mi-au fost transmise de bancă. La un moment dat, mi-am dat seama că ceva este în neregulă și am cerut băncii să îmi dea situația exactă a formării creditului meu.
Am observat cu stupoare că la contractul în CHF mi-au introdus încă din 2008, după primul an de contract, în formarea dobânzii o marjă de 3,25%, marjă ce a dus la creşterea ratei lunare cu 300 de franci elvețieni.
În contractul în euro, mi-au mărit marja de la 4,5% la 7,225%, ceea ce a condus la creşterea ratei lunare cu 300 de euro.
Am făcut din nou nenumărate adrese către bancă şi ANPC şi, în sfârşit, am primit la finele anului 2014 o adresă în care banca ne-a spus că ne rambursează sumele percepute abuziv cu titlu de dobândă, dar să semănăm cu aceasta un act adițional. Am refuzat acest lucru, spunând că nu mi s-a mărit rata prin act adițional și, prin urmare, nu văd de ce să facem unul acum. Cer doar respectarea termenilor contractului.
Ulterior, banca a purces la executarea silită a celor două imobile garantate. Prima contestație la executare a fost admisă şi, astfel, banca nu a putut pune mâna pe unul dintre apartamente.
Cu toate că mecanismul de creștere abuzivă a dobânzii era același, în contracte nu diferă decât moneda, cealaltă instanță a respins contestația la executare şi celălalt apartament, cel în care şi locuiam, a fost vândut la licitație!”
Din acel moment, spune Pîrvu, au încep sentințele și motivările “halucinante” ale instanţelor.
„Judecătoria Sectorului 5 al Capitalei a motivat respingerea contestației prin faptul că noi nu am solicitat o contestație la executare, ci o compensare între părți.
De unde a ajuns judecătorul la această concluzie, când temeiul legal al cererii de chemare în judecată a fost art. 711 Cod Procedură Civilă şi titlul dosarului era chiar acesta: «contestație la executare»?
Am sperat că cineva se va sesiza în Apel. Dar motivarea din Hotărârea de Apel m-a lăsat din nou interzis – aceeaşi situaţie, respectiv că eu am solicitat compensare între părţi şi că decizia CCR s-ar fi aplicat dacă era o contestaţie la executare.
În paralel am mers cu două acţiuni prin care solicitam instanţelor să ia act de majorarea abuzivă a marjelor în cele două contracte.
În prima instanţă, am câştigat în ambele dosare.
La Tribunal, una dintre instanţe mi-a dat dreptate şi a obligat banca la returnarea sumelor percepute abuziv (dosarul în CHF). Cealaltă instanţă (pentru dosarul în euro) a spus că am acceptat dobânda variabilă a băncii şi, prin urmare, conform principiului de lege dată de contract, admite apelul băncii!”
Debitorul ne-a precizat că, ulterior, deşi se aștepta să i se returneze banii percepuți în mod abuziv în cazul creditului în CHF, s-a ajuns la o nouă executare silită. Banca a modificat soldul de la executarea silită din anul 2015, pentru a da impresia unei întreruperi a termenului de prescripție”, a precizat Laurențiu Pîrvu.
„Nimic nu mai contează când banca trebuie să câștige! Procuratura doarme și la orice plângere făcută până acum au scos angajații băncii basma curată”, consideră Pîrvu.
În acest moment, el are două dosare pe rolul instanței. Într-unul dintre ele a sesizat faptul că semnătura sa a fost falsificată, însă judecătorul a dat dreptate bănci. „Nu a dorit nici măcar să informeze parchetul de fals și uz de fals”, a mai spus Pîrvu.