de Traian George Crișan
Soseşte şi sfârşitul de an şi ne amintim desigur, ca timpul fuge. Împlinim ani, facem mici aniversări, dar rămânem anonimi în mulţime.
Sunt câţiva, în România, pe care îi numeri pe degete şi despre care, vrând-nevrând, eşti nevoit să afli an de an ce vârstă au mai împlinit. Redacţiile devin vibrante, fătucile-reporter de la TVR sau media privată îşi ascut pixurile, oamenii de la Departamentul Investigaţii află că de obicei ultimii şi mormăie “N-a mai murit ăla?”.
Mass-media se mai duce, se mai privatizează, se mai falimentează, dar ei, bravii bărbaţi de stat rămân an de an aniversaţi în conştiinţa publică, înconjuraţi de tortuleţe şi slugi, pană la sfârşitul anului şi la sfârşitul veacurilor. De ani de zile, unii redactori de la Televiziunea Naţională şi Radioul Public au pretins că sunt supuşi cenzurii, iar numeroase ONG-uri de bună-credinţă au sărit prompt în sprijinul lor.
Opinia noastră, bazată pe un aprofundat studiu al cauzelor inconsistenţei buletinelor de ştiri din TVR- SRR este că, în fapt, în cadrul celor două instituţii, a existat şi va exista mereu (datorită, desigur, şi subordonării politice legalizate), inclusiv o plăcere perversă de a fi încălecate de orice Putere care s-a perindat pe la butoanele Parlamentului, Guvernului şi Preşedinţiei: în definitiv, grija locului de muncă va fi mereu mai mare decât mândria de a fi jurnalist independent, la postul public. Iliescu, la TVR? E perfect, la mulţi ani, nea Nelu! Constantinescu? Senzaţional om! Băsescu? Fiara paloşului politic, dai un whisky, nea Traiane?! Iohannis? Salvarea naţională, pe filieră germană !
Ne amintim că anul acesta, Ion Iliescu, fost preşedinte al României, a împlinit 85 de ani. La anul, Iliescu va împlini 86 şi fătucile-reporter vor sări iar isteric, cu microfoanele la înaintare, să îl întrebe pe fostul preşedinte “cum se simte”. Iliescu se simte bine-merci, dar ţara croită după chipul şi asemănarea camarilei formată din anii 90 e în mare suferinţă: România este în continuare ultimă în clubul european UE, după 25 de ani de (zic ei) capitalism şi este încă monitorizată pe Justiţie.
În România mor incineraţi în Clubul Colectiv din Bucureşti 60 de oameni tineri, dar judecătorii Curţii de Apel Bucureşti îl eliberează pe primarul Popescu Piedone fără mari explicaţii, chiar după ce presa le-a citat magistraţilor direct din lege – ce atribuţii adică avea instituţia lui Piedone în domeniul protejării celor 60 de oameni tineri.
Unii cu aniversările, alţii cu înmormântările, iar noi, cei mulţi şi proşti, cu întrebările. Acum, la final de an, chiar ne întrebam: cât de “esenţial” este pentru TVR, SRR sau alte multe instituţii mass-media (chiar în contextul exploziei de pupincurism media din aceşti ani) faptul că un bătrânel care a tolerat corupţia şi a creat un stat-monstru, care nu protejează decât câţiva “aleşi” şi unde nimeni nu e vinovat de nimic, a împlinit 85 de ani? La anul, nimeni nu îşi va mai aminti de morţii de la Club Colectiv, dar toată prostimea va şti, de la televizor, că Iliescu are 86 de ani.
Ei, da, dacă Iliescu ar fi împlinit 127, aceea ar fi fost o ştire “esenţială” pentru TVR şi pentru restul mass-media. Evident, nu vorbim aici despre 127 kilograme. Căci dacă Ion Iliescu ar fi împlinit 127 de kilograme, s-ar fi complicat problema: reporterii ar fi trebuit să afle ce emisiuni gastronomice preferă doamna Nina.
