Repatrierea rezervelor de aur ale României ar costa de 10-20 de ori mai mult decât comisionul plătit Băncii Angliei pentru depozitarea lui acolo, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu.
“Vom respecta legea, aşa cum a votat Parlamentul. Dar ne-am trimis punctul de vedere, şi la Guvern, şi la Parlament, şi am arătat adevăratele costuri ale repatrierii, pentru că în public s-au făcut multe afirmaţii şi s-au vânturat multe lucruri neadevărate. Şi despre costuri, şi despre aurul de la Londra, despre ce fac alte ţări. Încă o dată, spunem: nu am făcut nimic altceva decât au făcut şi alte ţări. Iar dacă ele şi-au repatriat o parte din aurul din străinătate, de la Londra sau New York, au ajuns cam la proporţia pe care o avem noi: 50% în ţară, 50% în străinătate”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, costurile transportului sunt foarte mari, mai ales cele privind asigurarea. “Ne costă mai mult decât comisionul rezonabil pe care îl cere Banca Angliei, dacă ţinem aurul acolo. Ne costă de vreo 10-20 de ori mai mult. Şi eu cred că ai noştri colegi de la direcţia de specialitate au fost chiar timizi în a spune toate costurile. Sunt costuri de asigurare foarte mari pentru orice transport de metale preţioase. Ne costă foarte mult transportul din mijlocul Londrei la Heathrow, dacă ar fi adus cu avionul”, a precizat şeful băncii centrale.
Povestea repatrierii aurului
În prezent, România are rezerve de aur de aproape 103,7 tone. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeaşi din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operaţiuni care vizează aurul României. Legea repatrierii aurului prevede ca România să mai păstreze doar 5,185 tone de aur în străinătate, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.
Preşedintele Klaus Iohannis a cerut în noiembrie parlamentarilor să reevalueze iniţiativa privind repatrierea rezervei de aur a României de la Londra, majoritatea PSD hotărând însă să ignore solicitarea şefului statului. În prima parte a lunii decembrie, comisia de buget din Senat a avut pe ordinea de zi proiectul de lege iniţiat de fostul şef PSD Liviu Dragnea şi de senatorul PSD Şerban Nicolae prin care Banca Naţională este obligată să aducă în ţară aproape toată rezerva de aur ţinută de România la Banca Angliei. PNL şi USR au contestat această lege la Curtea Constituţională, însă sesizarea a fost respinsă. Iniţiativa a fost totuşi întoarsă în Parlament de preşedinte, care a cerut reexaminarea proiectului de lege. Klaus Iohannis a considerat că legea nu respectă angajamentele luate de România în Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, a fost adoptată fără consultarea Băncii Centrală Europeană, nu are în vedere obiectivele de aderare a ţării noastre la zona euro şi nici nu este clară cu privire la procedura de repatriere şi costurile acesteia. În schimb, parlamentarii vor ca legea să fie adoptată aşa cum a fost trimisă spre promulgare. Astfel, în decembrie, membrii comisiei de buget, unde PSD are majoritate, au decis să respingă criticile preşedintelui şi să trimită proiectul mai departe spre adoptare. Din comisie face parte şi fostul ministru de Finanţe Eugen Teodorovici.
Actualul ministru al Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat că „jocul PSD” de a respinge cererea de reexaminare a legii de repatriere a aurului este de neînţeles. „Este clar că încearcă să şicaneze ceea ce vrea să facă preşedintele. Nu văd aici o miză foarte mare. Aurul nostru acesta de la Londra este folosit pentru finanţarea României, este gaj acolo”, a spus Cîţu.
