Mii de români din UK sunt păcăliți cu „consultanță” pe imigrare. Acum poți verifica escrocii direct pe site-ul guvernului britanic.
Autoritatea britanică pentru consultanță pe imigrare (IAA) a lansat prima campanie națională prin care îi avertizează pe oameni să verifice dacă cel care le oferă servicii pe imigrare are dreptul legal să facă asta. Mesajul e direct: „Înainte să ai încredere, verifică-l.” Pentru comunitatea românească din Marea Britanie, avertismentul vine după ani în care pseudo-consilieri neautorizați au luat bani pentru cereri de settled status, vize, prelungiri de ședere sau cetățenie.
Înainte să ai încredere, verifică-l
Campania a fost demarată pe 11 mai 2026 de Immigration Advice Authority (IAA). Este prima acțiune națională de informare a publicului făcută de această autoritate, care reglementează piața consultanței pe imigrare din UK.
Mesajul central este simplu: orice persoană sau firmă care oferă consultanță pe imigrare în Marea Britanie trebuie să fie înregistrată la IAA sau să facă parte dintr-un corp profesional autorizat, precum Law Society sau Bar Council. Restul sunt în afara legii.
Ce spune autoritatea britanică
Cercetarea făcută înainte de campanie a arătat că mulți oameni care caută consultanță pe imigrare nu știu că aceasta este o profesie reglementată. Asta îi face vulnerabili în fața escrocilor, mai ales atunci când au o problemă urgentă sau complicată.
Gaon Hart, Immigration Services Commissioner, a declarat: „Oamenii care caută consultanță pe imigrare sunt deseori vulnerabili și sub presiune. Asta îi poate face ținte pentru consilierii neautorizați. Campania le oferă o cale simplă să se protejeze, verificând dacă persoana respectivă are autorizație, înainte să îi acorde încredere.”
IAA pune la dispoziție un registru online gratuit, unde oricine poate verifica dacă un consilier sau o firmă este autorizat. Verificarea durează un minut și se poate face după numele firmei, numele consilierului sau un număr de identificare.
Nu pierzi doar banii
În comunitatea românească circulă de ani buni pseudo-consilieri și „intermediari” care promit rezolvarea unor cereri pe care, de cele mai multe ori, oamenii și le pot face singuri, gratuit sau cu un cost mic, direct pe portalul Home Office.
Cazurile tipice sunt cunoscute: settled status sau pre-settled status, cereri pe care orice român cu rezidență în UK le-a putut face direct, fără intermediar. Cereri de cetățenie britanică, vize de muncă, prelungiri de ședere, scrisori de sprijin pentru aplicații, toate fiind domenii unde au apărut persoane care percep sume de la câteva sute la câteva mii de lire, fără să aibă vreo calificare legală.
Problema nu este doar financiară. O cerere depusă greșit poate duce la refuz, la pierderea unor drepturi sau, în cazuri grave, la probleme cu statutul de rezident.
Cum operează escrocii și ce să eviți
Mulți pseudo-consilieri își fac reclamă pe rețelele sociale, mai ales pe TikTok, Facebook și Instagram, unde apar cu testimoniale fabricate, postări lustruite și promisiuni rapide. Acolo prind cel mai ușor oameni naivi, grăbiți sau speriați de un termen limită.
Câteva reguli simple care te pot păzi de probleme si țepe:
Nu suna înainte să verifici. Caută numele firmei sau al persoanei pe registrul oficial al IAA. Dacă nu apare acolo și nici pe Law Society sau Bar Council, nu suni. Punct.
Nu trimite bani în avans pentru servicii. Un consilier autorizat îți va da un contract scris, cu prețul clar și serviciile incluse, înainte să încaseze banii.
Nu plăti cash fără chitanță. Dacă cineva insistă pe plata cash, fără factură și fără hârtii, e un semnal clar. Mai sigur e transferul bancar, pentru că lasă urmă, iar în caz de fraudă poți face dovada plății și te poate ajuta să recuperezi banii. Autoritatea britanică Payment Systems Regulator (PSR) are scheme prin care băncile pot rambursa victimele unor scheme de fraudă, dacă au făcut verificări rezonabile și au anunțat banca imediat ce au descoperit problema.
Caută recenzii reale și verifică-le. Caută numele firmei pe Google, pe Trustpilot, pe forumuri ale românilor din UK. Dacă găsești oameni care au lucrat cu persoana respectivă, întreabă-i direct. Recenziile false sunt ușor de făcut.
Atenție la presiune și la grabă. “Trebuie să plătești azi”, “mai sunt doar două locuri”, “dacă nu plătești acum, pierzi” sunt tactici clasice de escrocherie. Un consilier serios îți dă timp să te gândești și să citești contractul.
Cum depistezi un escroc înainte să îi dai bani
Pașii sunt simpli. Intri pe portalul oficial al IAA, la adresa portal.immigrationadviceauthority.gov.uk/s/adviser-register, și cauți după numele firmei, numele persoanei sau numărul de identificare al organizației.
Dacă persoana sau firma apare în registru, este autorizată și ești protejat în caz de probleme. Dacă nu apare, înseamnă că nu are dreptul să dea consultanță și nu ar trebui să îi dai nici bani, nici documente.
Există și o excepție: avocații (solicitors și barristers) și membrii Chartered Institute of Legal Executives nu trebuie să fie pe lista IAA, fiind reglementați de propriile lor corpuri profesionale (Law Society, Bar Council). Pe aceștia îi poți verifica pe site-urile respectivelor instituții.
Ce faci dacă ai fost deja înșelat
IAA are un portal online unde se pot depune sesizări împotriva persoanelor care dau consultanță fără autorizație sau a celor autorizate care oferă servicii de proastă calitate. Sesizările pot duce la investigații și, eventual, la dosare penale.
În cazul în care ai pierdut bani, poți face plângere direct pe website-ul IAA accesănd link-ul https://portal.immigrationadviceauthority.gov.uk/s/report-something-to-us
Te poți adresa si poliției (Action Fraud, numărul național pentru fraude din UK, 0300 123 2040) și la consilierul tău de la Citizens Advice, organizație care oferă consultanță gratuită.
Materialele campaniei IAA sunt disponibile în mai multe limbi pentru a ajunge la comunitățile de migranți din UK.
IAA pune la dispoziție materiale informative traduse oficial în română, descărcabile gratuit de pe pagina guvernamentală: gov.uk/government/publications/iaa-promotional-materials-romanian. Pot fi listate și distribuite în comunitate, în biserici, magazine românești sau locuri de muncă unde lucrează mulți români.
