Ultimul raport publicat de Health and Safety Executive (HSE), autoritatea britanică responsabilă pentru sănătatea și siguranța la locul de muncă, arată că 126 de lucrători și-au pierdut viața în accidente de muncă în Marea Britanie în perioada 2025/26.
Cifra este provizorie și se referă la accidentele mortale raportate prin sistemul RIDDOR. Nu include decesele cauzate de boli profesionale sau de expuneri ocupaționale din trecut.
Maria Tiron, avocat în cadrul Osbornes Law, a analizat cele mai recente date HSE și explică de ce raportul ar trebui citit nu doar ca o statistică anuală, ci ca un semnal de avertizare pentru angajatori, lucrători și pentru toate sectoarele în care riscurile de accidentare rămân ridicate.
Deși HSE arată că Marea Britanie rămâne una dintre cele mai sigure țări din lume în care să muncești, datele nu pot fi tratate ca simple numere. În spatele fiecărui caz se află o persoană care a plecat la serviciu și nu s-a mai întors acasă.
„Fiecare deces este o tragedie care putea fi evitată”
În analiza sa, Maria Tiron subliniază că scăderea pe termen lung a numărului de accidente mortale este importantă, dar nu trebuie să ducă la relaxarea măsurilor de siguranță.
Potrivit HSE, numărul de 126 de decese este, provizoriu, cel mai scăzut înregistrat în afara anilor afectați de pandemia de coronavirus. Totuși, pentru familiile celor care și-au pierdut viața, această comparație statistică nu schimbă realitatea pierderii.
Din perspectiva unui avocat care lucrează cu persoane accidentate la locul de muncă, raportul arată că siguranța nu poate fi tratată ca o formalitate. În multe cazuri, riscurile care duc la accidente grave sunt cunoscute dinainte și pot fi reduse prin planificare, instruire, echipamente potrivite și supraveghere reală.
Căderile de la înălțime rămân principala cauză
Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului HSE este căderile de la înălțime continuă să fie principala cauză a deceselor la locul de muncă.
În 2025/26, 31 de lucrători au murit după astfel de accidente, adică aproximativ un sfert din totalul deceselor raportate.
Maria Tiron atrage atenția că această tendință se repetă de mulți ani în statisticile HSE. Tocmai de aceea, lucrul la înălțime trebuie tratat ca un risc major, nu ca o activitate de rutină.
În construcții, lucrările pe schele, acoperișuri, platforme, scări sau structuri temporare trebuie planificate și supravegheate corespunzător. Lipsa echipamentului adecvat, instruirea superficială sau presiunea de a termina lucrarea mai repede pot avea consecințe dramatice.
Construcțiile și agricultura, printre cele mai afectate sectoare
Raportul HSE arată că domeniul construcțiilor a înregistrat 25 de decese în 2025/26, iar agricultura, silvicultura și pescuitul au înregistrat 22 de decese.
Aceste sectoare rămân printre cele mai expuse la riscuri grave. În construcții, pericolele pot apărea la lucrul la înălțime, în apropierea utilajelor, la manipularea materialelor grele, în zone de trafic pe șantier sau în timpul folosirii echipamentelor industriale.
Pentru comunitatea românească din Marea Britanie, aceste date sunt relevante. Multe persoane din comunitate lucrează în construcții, depozite, fabrici, logistică, transport, agricultură, curățenie sau alte domenii în care riscurile de accidentare sunt reale.
Analiza Mariei Tiron pornește tocmai de la această realitate: statisticile HSE nu sunt îndepărtate de viața de zi cu zi a lucrătorilor români din UK. Ele descriu riscuri pe care multe persoane le întâlnesc în mod direct la locul de muncă.
Lucrătorii de peste 60 de ani, afectați disproporționat
O altă observație importantă din raportul HSE privește lucrătorii cu vârsta de peste 60 de ani.
Aceștia reprezintă o proporție mai mică din forța de muncă, însă apar disproporționat în statisticile privind accidentele mortale. În 2025/26, 40 dintre lucrătorii care au murit în accidente de muncă aveau 60 de ani sau peste.
Maria Tiron consideră că această categorie trebuie avută în vedere mai atent în evaluările de risc, mai ales în activități fizice, în medii solicitante sau în locuri de muncă unde oboseala, ritmul impus, lipsa supravegherii sau lipsa adaptării sarcinilor pot crește riscul de accident.
Accidentele grave nu apar toate în statisticile despre decese
Raportul HSE se concentrează asupra deceselor, însă acestea reprezintă doar o parte a problemei.
În fiecare an, multe persoane suferă accidente grave la locul de muncă. Unele rămân cu fracturi, leziuni ale coloanei vertebrale, traumatisme craniene, arsuri, amputații sau afecțiuni psihologice.
Din experiența Osbornes Law în cazuri de accidente de muncă, efectele unui accident nu se opresc la rana inițială. O accidentare gravă poate duce la pierderea veniturilor, imposibilitatea de a mai lucra, costuri medicale, nevoie de recuperare, adaptări în locuință și presiune majoră asupra familiei.
Maria Tiron subliniază că, în practică, multe persoane afectate de accidente de muncă au nevoie nu doar de despăgubiri, ci și de acces la tratament, recuperare medicală și sprijin pe termen lung.
Ce obligații au angajatorii
Angajatorii din Marea Britanie au obligația legală de a asigura un mediu de lucru sigur.
Aceasta înseamnă că trebuie să identifice și să evalueze riscurile, să pună în aplicare sisteme sigure de lucru, să ofere echipamente adecvate, să se asigure că lucrătorii primesc instruire corespunzătoare și să supravegheze activitatea atunci când este necesar.
Aceste obligații nu sunt simple cerințe administrative. Ele există pentru a preveni accidente care pot fi evitate.
În analiza sa, Maria Tiron arată că unele accidente apar tocmai acolo unde măsurile de siguranță au fost tratate formal: instruire făcută doar pe hârtie, echipamente nepotrivite, lipsa unei evaluări reale a riscurilor sau lipsa unei supravegheri eficiente.
Atunci când aceste obligații nu sunt respectate, iar un lucrător este rănit, angajatorul poate fi tras la răspundere pentru consecințele produse.
Ce trebuie să facă un lucrător după un accident de muncă
Persoanele accidentate la locul de muncă ar trebui să raporteze incidentul cât mai curând, să solicite îngrijiri medicale și să păstreze orice dovadă care poate fi relevantă.
Este important ca accidentul să fie consemnat, să fie păstrate documentele medicale, fotografiile, mesajele, numele martorilor și, dacă există, informațiile despre camerele CCTV.
În unele cazuri, înregistrările CCTV pot fi șterse după o perioadă scurtă, iar martorii pot deveni greu de contactat. De aceea, o evaluare juridică rapidă poate fi importantă.
Dacă accidentul s-a produs pentru că măsurile de siguranță nu au fost respectate, persoana rănită poate avea dreptul să solicite despăgubiri.
O cerere de despăgubire nu înseamnă doar bani
Maria Tiron explică faptul că o cerere de despăgubire nu are ca scop doar recuperarea pierderilor financiare.
În cazurile grave, despăgubirile pot ajuta la acoperirea costurilor de tratament, recuperare, îngrijire viitoare, pierderi salariale sau adaptări necesare pentru persoana accidentată.
În același timp, tragerea la răspundere a celor responsabili poate contribui la prevenirea unor accidente similare, mai ales acolo unde riscurile au fost cunoscute, dar ignorate.
De ce contează raportul pentru românii din UK
Pentru românii care muncesc în Marea Britanie, ultimul raport HSE este mai mult decât o statistică anuală.
El arată unde sunt riscurile cele mai mari și de ce este important ca lucrătorii să își cunoască drepturile, iar angajatorii să își respecte obligațiile.
În sectoare precum construcțiile, depozitele, producția, transportul, agricultura sau curățenia, siguranța nu trebuie tratată ca un detaliu secundar. O singură decizie greșită, un echipament lipsă sau o instruire făcută superficial pot schimba definitiv viața unei persoane.
Obiectivul nu ar trebui să fie doar reducerea statisticilor de la un an la altul. Adevăratul scop trebuie să fie ca fiecare persoană care pleacă la serviciu să se poată întoarce acasă în siguranță la sfârșitul zilei.
Unde pot cere ajutor românii accidentați la muncă
Persoanele care au fost accidentate la locul de muncă și vor să înțeleagă ce drepturi au pot contacta echipa vorbitoare de limba română de la Osbornes Law.
Contact:
WhatsApp: 07912 485 733
Telefon: 0780 9343 150 / 020 4502 8317
Email: romanian@osborneslaw.com
