Un studiu al platformei DataPulse arată că pensiile de stat acoperă cheltuielile reale ale pensionarilor în doar patru țări europene: România, Cehia, Polonia și Spania. Analiza a comparat cheltuielile persoanelor peste 60 de ani, la prețurile din 2023, cu pensiile medii de stat brute din peste 30 de țări. Marea Britanie nu a fost inclusă, fiindcă a ieșit din datele Eurostat după Brexit. Dar cifrele oficiale britanice spun o poveste asemănătoare.
Cele patru țări cu excedent
Conform DataPulse România înregistrează cel mai bun rezultat. Pensiile depășesc cheltuielile cu 21%, urmată de Cehia (+18%), Polonia (+4%) și Spania (+3%). În Bulgaria și Danemarca, diferența este sub 10%. În restul Europei, inclusiv în Germania, pensionarii nu își acoperă cheltuielile din pensia de stat.
„Locul întâi” al României
Orice român din diaspora știe că pensionarii din țară nu trăiesc bine. Atunci cum se explică „locul întâi”? Prin faptul că studiul compară două cifre mici. În România, pensiile și cheltuielile sunt printre cele mai mici din Europa. Raportul iese bun fiindcă amândouă pornesc de la un nivel scăzut, nu fiindcă pensionarii o duc bine.
Datele CNPP confirmă. În octombrie 2025, pensia medie din România era de 2.775 de lei, aproximativ 555 de euro pe lună. Pentru foștii lucrători din agricultură, media scade la 720 de lei.
Studiul atrage atenția: un excedent al pensiilor față de cheltuieli nu înseamnă automat absența sărăciei, după cum nici un deficit nu o garantează. În Norvegia, Slovacia și Luxemburg, pensia de stat e sub cheltuielile medii, dar rata sărăciei la pensionari rămâne scăzută. Aceste sisteme nu sunt construite cu pensia de stat ca unică sursă de venit. Se sprijină pe pilonul al doilea și al treilea: pensii ocupaționale și economii private. România apare în vârful clasamentului statistic, dar fără un sistem complementar solid, surplusul de azi rămâne fragil.
Germania: un deficit de 9.500 de euro pe an
În Germania, pensia brută medie anuală a fost de 19.138 de euro în 2023. Cheltuielile medii ale unui pensionar singur peste 60 de ani au urcat la 28.663 de euro, o diferență de aproximativ 9.500 de euro pe an. Deficitul plasează Germania la 33%, adică pensiile acoperă două treimi din costul real al vieții. Situația e mai grea în Croația, cu un deficit de 40% din cheltuielile medii, urmată de Slovenia (39%), Ungaria (38%) și Norvegia (37%). În total, 24 de țări europene sunt clasificate drept „țări cu deficit”. Conform studiului, în aceste sisteme pensionarii trebuie să acopere din alte surse peste o treime din cheltuielile de trai, din economii, pensii private sau ajutor de la familie.
Structura cheltuielilor e similară în toată Europa. În Germania, locuințele, utilitățile și alimentele consumă 45% din bugetul unui pensionar. Transportul, agrementul și cultura înseamnă câte 11% fiecare, sănătatea 6%, mobilierul și întreținerea 5%. Educația lipsește aproape complet.
Și în Marea Britanie e la fel
Din aprilie 2026, pensia nouă de stat din UK urcă la 241,30 lire pe săptămână, adică 12.548 de lire pe an, potrivit House of Commons Library. Pensia completă se ia după 35 de ani de contribuții la National Insurance, cum arată gov.uk.
Retirement Living Standards, reperul folosit de industria financiară britanică, spune că un pensionar singur are nevoie de 14.400 de lire pe an pentru un nivel minim de trai. Cu alte cuvinte, nici pensia completă de stat nu ajunge.
Pentru un român care strânge 15 ani de contribuții în UK, pensia britanică se calculează proporțional. Suma completă împărțită la 35, înmulțită cu 15. Rezultă aproximativ 103 lire pe săptămână, deci cca 5.400 de lire pe an. Sub jumătate din minimul considerat decent pentru un pensionar singur aici.
Anii munciți în UK se iau în calcul în România
În practică: un român cu 15 ani de contribuții la National Insurance și 10 ani de vechime în România va primi două pensii, una britanică și una românească, fiecare proporțională cu anii lucrați. Cererea se depune o dată, la casa de pensii din țara unde locuiți la pensionare.
Ce pot face angajații români din UK
Trei pași concreți îi ajută pe cei între 40 și 55 de ani, cu ani munciți în ambele țări:
Verificarea istoricului National Insurance se face pe gov.uk, la secțiunea „Check your State Pension forecast”. Apar anii calificați și estimarea pensiei viitoare.
Contribuțiile voluntare Class 3 acoperă goluri din ultimii șase ani fiscali. Termenul este 5 aprilie în fiecare an.
Documentele din România trebuie păstrate. Carnetul de muncă pentru perioadele dinainte de 1 aprilie 2001, adeverințe de la foștii angajatori. Fără ele, anii din țară nu pot fi totalizați.
Ce rămâne
Pensia de stat, britanică sau românească, nu e o suficientă pentru un trai decent. Este o bază. Restul se construiește din pensia ocupațională de la locul de muncă (workplace pension, la care angajatorii din UK sunt obligați să îi înscrie pe angajați prin auto-enrolment) sau din economii personale.
Vârsta de pensionare în UK este acum 66 de ani. Crește la 67 între 2026 și 2028, apoi la 68 între 2044 și 2046. În România, vârsta standard este 65 de ani.
