in

Partidul Conservator își deschide porțile pentru români. Sergiu Barna: «Așa am ajuns candidat pe listele Tory la Canterbury»

Sergiu Barna, de profesie dentist, a venit în Anglia în 2007, după ce a lucrat 12 ani ca stomatolog la Iași, orașul unde a absolvit și facultatea. S-a stabilit la Canterbury, în Kent, unde s-a apropiat, din convingere, de Partidul Conservator. La alegerile locale din acest an a candidat pentru circumscripția Blean Forest, obținând un număr respectabil de 434 de voturi (cel mai bun scor din circumscripție a fost obținut de un liberal-democrat, 612 voturi). Deși circumscripția era considerată un fief conservator, partidul a suferit scăderea provocată la nivel central de Brexit.

În exclusivitate pentru Ziarul Românesc, Sergiu Barna a dat detalii despre această frumoasă aventură politică a sa alături de conservatori.

«Legăturile mele cu Anglia erau vechi, din familie. O soră a tatălui meu s-a stabilit la Londra în anii ’80 iar bunicul matern a studiat la Glasgow şi Londra în anii ’30, iar după aceea a lucrat până în 1948 la una dintre puţinele investiţii britanice în România pre-comunistă – Romanofir Talmaciu, la 15 km sud de Sibiu. Deci sunt un anglofil convins, de pe amândouă părţile ale familiei.»



Cum ați ajuns să candidați pe lista Partidului Conservator la Canterbury? De ce ați ales Tory?

«Am devenit interesat de politică la ceva timp după terminarea facultăţii, am şi început să studiez Ştiinţe Politice la Iaşi în 1998, dar deja apăruseră copiii şi nu am terminat cu o diplomă acele studii. Oricum, fiind dintr-o familie transilvană greco-catolică, m-am apropiat de PNŢCD (care era şi partid la guvernare atunci) şi am devenit activ politic în 2003, am şi vrut să candidez la primăria Iaşi în 2004.

În UK nu exista niciun partid, nicio tradiţie creştin-democrată, de aceea am fost tot timpul atras de Conservatori. Avem pe Youtube o înregistrare cu ce primire extraordinară a avut Corneliu Coposu la un congres al Conservatorilor în 1990. Există şi nişte discuţii foarte interesante între Helmuth Kohl şi Margaret Thatcher legat de faptul că nu poate exista un conservatorism german şi o creștin-democrație britanică.

Deci acestea ar fi motivele ideologice/doctrinare pentru care m-am înscris în Partidul Conservator în 2016, după 9 ani de muncit şi trăit cu familia în UK.»

Cum v-ați făcut campanie? Ați mers din ușă în ușă? Ce rezultate ați avut? Care a fost grupul țintă căruia v-ați adresat pentru a obține voturi?

«Fiind invitat la diferite acţiuni politice ale Conservatorilor, am început să înţeleg cam ce se întâmplă la nivel local în politica britanică şi în toamna lui 2018 l-am cunoscut aici în Canterbury pe Sajid Javid – Ministrul de Interne – care a făcut o pledoarie în favoarea implicării minorităţilor etnice în Partidul Conservator (el este născut în UK, dar din ambii părinţi pakistanezi).

Aceasta mi-a dat curaj şi m-am înscris în competiţia internă pentru alegerile care urmau să aibă loc pe 2 Mai 2019 şi după un interviu foarte dificil, Comitetul de Selecţie al Candidaţilor (organ ales în Partidul Conservator) mi-a propus să candidez în circumscripiția Blean Forest, o zonă foarte conservatoare unde se presupunea că Partidul Conservator va câştiga fără probleme.

Dar nu a fost să fie aşa, pentru că între timp Theresa May a gestionat catastrofal problema Brexitului şi toţi votanţii conservatori nu s-au prezentat la vot. De aceea au câştigat Liberal Democraţii în circumscripţia respectivă, unde locuiesc şi mulţi angajaţi ai Universităţii din Kent – universitarii, se ştie, nu sunt prea conservatori.

Am făcut şi campanie din uşă în uşă, şi la „Căminul Cultural” – The Village Hall, la asociaţiile din jurul Bisericii – Friends of Blean Church, unde mi-am făcut şi nişte prieteni foarte buni, în campusul universitar şi nu în ultimul rând la Moscheea din Canterbury care aparţine teritorial de circumscripţia Blean Forest.»

Cât de mulți români sunt la Canterbury și câți s-au prezentat la vot? Ce imagine are comunitatea românească acolo?

«În Canterbury sunt mulţi români, am prieteni care m-au ajutat în campanie, i-am şi invitat de câteva ori pe câţiva consilieri conservatori la evenimente româneşti. În circumscripţia în care am candidat sunt însă foarte puţini români, dar mi-au fost de folos, pentru că aşa am strâns semnăturile iniţiale pentru depunerea candidaturii.»

Cum explicați scăderea vertiginoasă a conservatorilor în preferințele alegătorilor, la nivel local și național?

«Este un singur cuvânt: Brexit. Votanții conservatori au fost foarte dezamăgiţi de prestația politică şi neînţelegerile de la vârful Partidului Conservator. Am stat de vorbă cu zeci de alegători conservatori în săptămânile dinaintea alegerilor, fiecare partid are liste cu votanţii lor şi nu se consumă resursele cu campanie făcută electorilor care se ştie că votează cu alt partid.»

Tory deschide porțile pentru străini? Până acum laburiștii au fost cei care au manifestat interes pentru a atrage voturi și candidați din alte țări.

«Încetul cu încetul şi Partidul Conservator trebuie să se adapteze schimbărilor demografice din Marea Britanie. Există acum 18 parlamentari Tory din minorităţile etnice (chiar şi câţiva Lorzi) toţi din fostele lor colonii. În general Conservatorii sunt foarte democraţi, chiar mai democraţi ca şi Laburiştii, care sunt totuşi nişte mici comunişti şi care nu preţuiesc prea mult democraţia, ci mai mult „disciplina de partid”.»

PNL câștigă alegerile europarlamentare. Alianța USR PLUS – preferata diasporei

Sunteți interesat de politica românească? Ce partide susțineți?

«După cum am spus, am fost membru PNŢCD şi al PNTMM (format în ultimul timp ca reacţie la ce se întâmplă cu PNȚCD-ul), am fost în egală măsură anti-psdist şi anti-basist, doar acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care am plecat din România. Însă ca să fiu candidat Conservator a trebuit să-mi dau demisia din orice alt partid, mai ales din afara Marii Britanii. Asta nu înseamnă că nu îmi ameninţ prietenii la Iaşi cu o candidatură la Primăria Iaşi în 2020! »

Există o mare atenție în diaspora românească pentru politica din România, dar mai puțin pentru politica din țările de rezidență. Care este explicația?

«Explicaţia este că expatrierea în primele ei faze – adică primii 5 – 6 ani – te face să devii foarte conştient de identitatea ta naţională, şi orice discuţie despre identitate are şi o componentă politică importantă. care este clar în favoarea României şi nu a ţării/culturii adoptive, de rezidenţă.»

Partidul Conservator este cel care a declanșat referendumul, dar guvernul nu a reușit să pună în practică decizia populară. Care este opinia dvs. despre Brexit?

«În 2007 când am venit în Marea Britanie eram un pro-european entuziast. Însă în timp am devenit mai euro-sceptic, în special datorită modului cum a fost primit la Bruxelles Băsescu şi camarila lui, nici o reticiență pentru ce reprezentau ei – adică continuitatea cu sistemul represiv comunist. La acest colaps de autoritate morală a liderilor UE cred că trebuie reacţionat.»

Ce credeți că trebuie să se schimbe în România pentru că românii să nu mai emigreze în masă?

«Este o singură soluţie: ca pseudo-elitele create de contra-selectia din comunism să fie înlocuite treptat de ceva mai de calitate, ceea ce nu s-a întâmplat încă decât într-o măsură ridicol de mică. Se vede ce prim-ministru avem în 2019.»

Care este părerea dvs. despre alegerile de duminică din diaspora şi despre criză politică din România?

«Poporul român are o vocaţie 100% europeană, există doar câteva zone de reziduuri ale comunismului în societate care privesc spre Răsărit cu nostalgie şi acestea sunt electoratul PSD. PSD-ul a fost beneficiarul unei circumstanţe foarte favorabile în 2016, şi pe plan intern, prin colapsul adminsitratiei Băsescu (să nu uităm că Udrea a trebuit să fugă din ţară), şi extern, pierderea alegerilor de către Hillary Clinton fiind o lovitură dată adversarilor PSD-ului, din care nici acum nu şi-au revenit (noroc că Cioloș este conectat cu francezii, iar Iohannis este totuşi neamţ 100%). Cât despre Diaspora, pseudo-elitele din România ne dispreţuiesc şi le este şi puţin frică de noi, de aceea nu ştiu cum să ne ţină mai divizaţi şi fără expresie politică, ceea ce câteodată le iese, câteodată nu. Să sperăm că o eventuală putere politică PNL-USR-Iohannis să înceapă să se raporteze mai puţin defensiv faţă de noi, Diasporenii, care reprezentăm totuşi eşantionul cel mai viguros fizic, mental şi spiritual din populaţia adultă a României.»

Sorin Cehan

Alegeri europene în Marea Britanie: Partidul Brexit câștigă la scor. Laburiștii și conservatorii, umiliți de electorat

Lovitură grea pentru Boris Johnson. Principalul favorit la preluarea guvernului, trimis în judecată pentru „minciună și înșelarea publicului”

Iohannis: Demiterea „urgentă“ a miniștrilor Carmen Dan și Meleșcanu pentru umilirea diasporei