La 27 de ani, Iulia Motoc este doctorand al prestigioasei Universități din Kent, acolo unde studiază robotica, mai precis roboții humanoizi. Chiar dacă poate părea de domeniul sience-fiction, este o treabă cât se poate de serioasă. „Când am văzut roboțelul în grilă, la îndrumătorul meu, m-am îndrăgostit de el”, spune Iulia. De curând, compatrioata noastră a fost inclusă în rețeaua de Ambasadori Mondiali ai Ingineriei.
„Queen Elizabeth Prize Global Engineering Ambassadors Network” este o rețea internațională de tineri ingineri, atât din instituțiile de afaceri, cât și din cele academice. Sarcina lor este de a promova ingineria, atât în rândul profesorilor, cât și al părinților, elevilor, politicienilor și jurnaliștilor.
„Ambasadorii ingineriei din Marea Britanie au jucat un rol vital în creșterea recunoașterii naționale a premiului, un succes pe care Global Ambassadors Network speră să-l construiască pe plan internațional”, se arată pe pagina Queen Elizabeth Prize. Iulia a concurat împotriva a patru companii.
Am întrebat-o pe Iulia Motoc: De ce este atât de important să fie promovată ingineria?
«În primul rând studenții nu prea aleg ingineria. Se gândesc că un inginer trebuie să fie pe teren, cu cască pe cap. Sau să fie electrician care schimbă becuri. De aceea este un deficit de ingineri la nivel internațional, iar în următorii ani vor apărea multe posturi și nu există persoane care să le ocupe. Ingineria trebuie promovată în rândul profesorilor, dar și al părinților, pentru ca ei să îi îndrume pe copii către această meserie. Deși unele țări stau mai bine decât Marea Britanie, este un deficit la nivel mondial. În ceea ce privește România, stă mai bine la acest capitol decât Regatul Unit, sunt mai multe persoane care vor să termine ingineria, dar nu cred că suntem cu mult deasupra britanicilor. Țările cu cei mai mulți ingineri sunt Japonia și Statele Unite ale Americii.
Trebuie promovată pentru că, la fel cum cititul și scrisul au ajuns abilități, programarea va fi esențială în viitor. Dacă nu vom aveam mai mulți ingineri, nu vom avea persoane care să creeze programe și obiecte, în schimb vom avea o populație mare de consumatori care nu vor avea ce consuma.»
Cum ai ajuns să fii inclusă în această rețea?
«Am dat peste acest premiu accidental, undeva în luna mai. Am aplicat în grabă, nici măcar nu am recitit ce am scris. Apoi am aflat că am fost selectată pentru a merge în finală. Doar să fiu selectată pentru finală era o mare bucurie, era pentru prima dată când mi se întâmpla asta. Ieri (joi, 5 octombrie – n. red.) când s-au decernat premiile și mi-au citit numele am zis că nu este adevărat. Am concurat împotriva a patru companii. Eu am fost o singură persoană.»
Care a fost proiectul cu care ai concurat?
«Promovarea ingineriei în școli și societate. Pe perioada doctoratului am fost implicată în multe activități în școli. Organizez diferite evenimente, cum ar fi școli de vară sau vizite la universitate și în același timp mă implic în competiții cum ar fi FIRST LEGO League, pentru a promova ingineria. Vizitez școli, am avut anul trecut un club de robotică la o școală de fete, mă implic în activități de promovare a ingineriei și prin IEEE. Anul trecut am organizat primul eveniment internațional (Teacher In-Service Program Week) în care am reușit să pregătim peste 6.000 de educatori din 15 țări să folosească activități hands-on în clasă.»
Ce înseamnă robotică? Ce implică această disciplină?
«Eu lucrez cu roboți humanoizi. Încerc să îi fac să aibă un comportament uman. Să își miște brațele și picioarele în același fel cu un om. Îi învăț cum să apuce obiectele, cum să le mute dintr-un loc în altul. Roboții humanoizi pot fi folosiți pe post de recepționiști, se pot ocupa de lucruri importante. Robotul poate întâmpina clienții sau poate asista un profesor. Poate să ia prezența în clasă, să se asigure că elevii lucrează într-un anumit fel. De asemenea, poate fi folosit în casă, pe post de companion. Poate fi folosit așa cum este Alexa, doar că acesta este fix, stă într-un loc. Astfel, dacă ești acasă și nu îți mai amintești dacă ai oprit aragazul, poți suna robotul care verifică asta.»
Citiți tot interviul în ediția de săptămâna aceasta a Ziarului Românesc.
Mircea Maer
