Europol a dat publicității un raport cu privire la traficul de imigranți în Europa în 2015. Potrivit acestui studiu, se pare că românii au fost, anul trecut, cei mai prolifici „contrabandiști” de persoane, nu mai puțin de 350 de călăuze fiind reținute în perioada menționată.
Românii sunt urmați în top 2015 de egipteni, cu 336 de arestări și de sirieni, 261 de persoane reținute.
În 2016, situația s-a modificat, menționează Europol. Românii rămân în top cinci, însă au coborât pe locul trei, cu 216 arestări. Pe locul unu în acest an sunt menționați turcii, cu 423 de cetățeni arestați pentru contrabandă cu oameni. Clasificările sunt făcute până în vara acestui an, deci situația se mai poate schimba până în luna decembrie.
Până acum, potrivit Europol, au fost raportați 12.000 de noi suspecți, de la începutul anului.
Înaintea românilor, anul acesta, se situează și sirienii, cu 364 de persoane implicate în traficul de refugiați. Tot în 2016, s-a constatat o creștere masivă a traficanților din Ucraina, cu 157%, adică 149 de reținuți.
Ascensiunea contrabandiștilor turci este explicată de Daily Express prin faptul că Turcia a semnat un acord cu Uniunea Europeană prin care s-a obligat să oprească refugiații care vor să treacă în Grecia în schimbul eliminării vizelor pentru spațiul comunitar.
„Naționalitatea acestor suspecți reflectă evoluția rutelor de migrație, în sensul că rețelele de contrabandă au tendința de a utiliza cetățeni locali pentru a facilita transportul și adăpostirea imigranților ilegali”, se arată în raportul Europol.
“Contrabandiștii au demonstrat o capacitate constantă de a se adapta la controalele mai stricte de la frontiere și de a folosi noi rute și modurile de operare pentru a se sustrage legii și pentru a-și menține afacerea extrem de profitabilă”, menționează instituția europeană.
Potrivit Europol, suma pe care imigranții o plătesc pentru a ajunge în Europa de Vest este în jurul valorii de 500 de lire sterline.
În raport se mai menționează că ruta primară de intrare în Europa a rămas cea de pe Marea Mediterană, cu fluxul principal de migrație ce trece prin Italia, Elveția și Austria. Au fost identificate, însă, în rute alternative, atât pe calea aerului, cât și pe uscat.
