Oficialii britanici au făcut precizări detaliate privind situația românilor care trăiesc sau vor să călătorească în Marea Britanie după Brexit.
În cadrul a două sesiuni de informare și discuții organizate la Manchester și Londra de ambasada britanică la București, reprezentanți ai comunităților de români din Regatul Unit au primit ultimele informații cu privire la modificările ce vor avea loc după Brexit.
La discuții au luat parte reprezentanți ai Ambasadei României la Londra, ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și oficiali din Ministerul de Interne din Marea Britanie și din Ministerul pentru ieșirea Marii Britanii din UE.
În timpul sesiunii din Londra ce a avut loc la sediul ICR Londra, oficiali britanici au transmis celor câteva zeci de români prezenți că guvernul britanic dorește ca cetățenii români să înțeleagă cât de importanți sunt pentru tara în care au ales să trăiască și pentru a le oferi claritate în legătură cu viața lor în Marea Britanie după 29 martie 2019, dată la care Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană cu sau fără un acord cu Bruxellesul.
Înțelegerea la care s-a ajuns și care este inclusă în textul acordului de retragere a Marii Britanii din UE le va oferi siguranță celor circa 400.000 de români care trăiesc în Regatul Unit în legătură cu perpetuarea drepturilor lor, a fost mesajul transmis românilor prezenți la eveniment. Acordul le va permite cetățenilor europeni din Marea Britanie și cetățenilor britanici din UE să continue să trăiască la fel cum o fac și în prezent în țările în care au ales să trăiască.
Oficialii britanici au explicat că schema de ședere permanentă în Marea Britanie (sattled status) nu reprezintă un sistem de vize și că obținerea acestui statut este un proces simplu, online, scopul lui nefiind de a respinge cererile, ci de a acorda rezidență. Totodată, românii prezenți la discuții au primit asigurări că vor putea circula în Marea Britanie pe baza pașaportului sau a cărții de identitate, indiferent dacă Regatul Unit iese din Uniunea Europeană cu sau fără acord.
Copiii sunt incluși în aplicație și primesc aceleași drepturi ca și părinții lor. Mai mult, oficialii britanici au dat asigurări că, dacă unul dintre părinți are un statut mai bun în Marea Britanie, atunci și copilul va primi aceleași drepturi cu cele ale părintelui cu un statut mai favorabil.
Dovada rezidenței se poate face în multe moduri, inclusiv prin prezentarea unei programări la medic sau a unui bilet de avion.
Oficialii britanici prezenți la eveniment au insistat că această schemă este un sistem gândit ca cel care aplică să nu fie refuzat, iar dacă este totuși refuzat, poate aplica din nou.
Ministerul de Interne al Marii Britanie va acorda totodată o atenție specială grupurilor vulnerabile (persoane fără adăpost, persoane exploatate, victime ale traficului etc).
Există două tipuri de statut pentru cetățenii europeni, care se raportează la perioada de ședere continuă petrecută în Marea Britanie, în funcție de care se va determina statutul. Primul tip îl reprezintă statutul de rezident (Settled Status), iar cetățenii europeni care au avut reședința în Marea Britanie pentru 5 ani de zile consecutivi sau mai mult vor fi eligibili pentru acest statut. Cei care obțin acest statut își vor păstra aceleași drepturi pe care le au și în prezent: dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic și cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii pe o perioadă nelimitată.
Al doilea tip îl reprezintă statutul de pre-rezident (Pre-Settled Status) și stipulează că resortisanții europeni care au avut reședința în Marea Britanie pentru mai puțin de 5 ani consecutivi vor fi eligibili pentru Pre-Settled Status. Cei care primesc Pre-Settled Status vor putea locui în Marea Britanie pentru o perioadă de 5 ani de zile, care le va acorda timpul necesar pentru a fi eligibili să obțină Settled Status. Cei care obțin pre-Settled Status își vor păstra aceleași drepturi pe care le au și în prezent – dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii – însă, după cei 5 ani de ședere continuă, trebuie să aplice pentru Settled Status, care nu se acordă automat.
În aplicațiile pentru noul statut, solicitanții trebuie să furnizeze informații generale despre ei și să-și declare istoricul infracțional, cu mențiunea că doar istoricul infracțional serios și/sau persistent ar urma să afecteze solicitarea.
Ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, a explicat că procedura pentru ″settled status″ este deocamdată în fază de testare, sistemul urmând să intre în funcțiune abia la 30 martie (la o zi după ieșirea programată a Marii Britanii din Uniunea Europeană – n.r.). Andrew Noble le-a transmis totodată românilor să nu se grăbească să se înregistreze în acest sistem, deoarece este timp suficient. ″
Potrivit estimărilor, în Regatul Unit trăiesc și muncesc aproximativ 1,7 milioane de cetățeni din Europa Centrală şi de Est, dintre care circa 400.000 sunt români, conform datelor oficiale.
