Felul în care este dusă lupta anticorupţie din România este aspru criticat într-un articol publicat de cotidianul britanic The Guardian.
„Ignorarea acestui abuz de putere riscă să încurajeze alte naţiuni europene să-i urmeze exemplul”, scrie David Clark, fostul consilier special la Ministerul de Externe al Marii Britanii, în perioada 1997-2001, în prezent comentator şi consultant de politică externă.
Autorul articolului aminteşte, în debutul textului, despre populismul din ce în ce tot mai prezent în ţări precum Ungaria sau Polonia. „Dar mai există încă o ameninţare care se ascunde în văzul tuturor: abuzul legilor anticorupţie din România, o ţară deseori dacă ca exemplu pentru reformele de succes în Europa centrală şi de est”, se arată în articol.
Dincolo de aspectele de suprafaţă, lăudate în UE, se află dovezi că DNA abuzează de putere şi revine la metode din epoca totalitară pentru a-şi urmări scopurile politice, scrie autorul articolului, care aminteşte de raportul think tank-ului Henry Jackson Society. Printre cei care acuză DNA de încălcarea drepturilor omului se află şi fostul preşedinte Traian Băsescu, cel care a iniţiat prima campanie majoră anticorupţie, se mai menţionează în articol.
DNA se bazează pe SRI pentru a intercepta aproximativ 20.000 de apeluri telefonice în fiecare an și a recunoscut faptul că agenția de informații joacă, de asemenea, un rol important în inițierea de investigații, scrie The Guardian.
„Procentul de condamnări în cazurile de corupţie din România este surprinzător de mare: 92%. O privire mai atentă către metodele folosite de DNA ne arată de ce. Aproape toate cazurile care vizează persoane importante implică o procedură încălcată”, scrie Clark, care dă şi exemple: mărturii neverificate ale unor martori care obţin imunitate, ameninţări la adresa familiei, arest preventiv abuziv, stenograme scurse în presă, judecători anchetaţi dacă nu dau un verdict favorabil DNA.
Autorul articolului tratează în continuare cazuri pe care le consideră anchete abuzive, precum cel al lui Dan Adamescu sau cel al Alinei Bica.
Cele mai grave acuzaţii, mai scrie Clark, se referă la colaborarea dintre DNA şi SRI, succesorul Securităţii comuniste. Sunt amintite interceptările realizate de SRI, dar şi declaraţia generalului SRI cu privire la justiţia „câmp tactic”.
„Niciuna dintre aceste practici nu este reflectată în rapoartele Comisiei Europene despre România, care arată lupta anticorupţie într-o lumină optimistă. Dar ignorând aceste lucruri, UE riscă să încurajeze alte ţări din regiune să urmeze exemplul României, de a folosi lupta anticorupţie ca o perdea de fum pentru slăbirea standardelor democratice. Este un mediu care oferă condiţiile perfecte de înmulţire a autoritarismului pe care îl vedem în Ungaria şi Polonia”, concluzionează autorul articolului din The Guardian.