La Centrul Cultural Român al Fundației Ion Rațiu de la Londra a avut loc, pe 1 octombrie, proiecția documentarului „Roșia Montană: Town on the brink”, realizat de Fabian Daub. Filmul a subliniat istoria proiectului minier și situația comunității sătești din Roșia, împărțită în tabere pro și contra minerit.
Filmul a fost bine primit la festivalurile internaționale, câștigând premiul special pentru cel mai bun documentar românesc la Astra Film Festival, Sibiu și premiul juriului pentru cel mai bun documentar la Festivalul de Film Al Jazeera.
Vizionarea a fost urmată de o discuție de grup, prezidată de Nicolae Rațiu (Președintele Fundației Rațiu). La discuții au participat, printre alții, Șerban Cantacuzino, fondator și președinte al fundației ProPatrimonio și, online, Dumitru Dobrev, avocatul fundației Alburnus Maior, cea care luptă împotriva dezvoltării proiectului minier al RMGC.
Șerban Cantacuzino a vorbit despre istoria zonei și a mineritului din Munții Apuseni. El este unul dintre susținătorii introducerii localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO. În discursul său, președintele ProPatrimonio a susținut că statul român tratează problema patrimoniului cultural de la Roșia Montană într-un mod superficial, neprofesionist și părtinitor. Șerban Cantacuzino consideră că atât galeriile romane, vechi de peste 2.000 de ani, cât și localitatea, cu clădiri ce datează din secolul XVIII, trebuie conservate în totalitate.
Sute de români au protestat în Trafalgar Square: „Uniți, salvăm Roșia Montană!” – VIDEO
S-a discutat, de asemenea, despre alternative pe care statul român le-ar putea implementa în locul mineritului pe bază de cianuri, printre acestea fiind turismul rural, creșterea animalelor sau mineritul clasic.
În intervenția sa online, avocatul Dumitru Dobrev a spus că statul român nu poate fi pus să plătească 4 miliarde de euro, atât cât vehiculează cei de la RMGC, pentru că nu va da o lege care să favorizeze o societate comercială. De asemenea, el a spus că un asemenea act normativ ar fi neconstituțional, pentru că ar prevedea exproprierea în folosul unei firme private.