Epidemie de escrocherii în Marea Britanie: mii de șomeri păcăliți cu joburi „prea bune ca să fie adevărate”. Piața muncii din Marea Britanie, tot mai aglomerată și lipsită de oportunități, devine terenul ideal pentru o explozie de escrocherii care vizează persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Tot mai mulți britanici disperați, atrași de anunțuri tentante pe Instagram și TikTok, cad în capcana schemei perfecte: joburi rapide, bine plătite și fără experiență — care, în realitate, nu există.
Epidemie de escrocherii în Marea Britanie
Este și cazul Emiliei, o femeie de 45 de ani care, după 12 ani fără un loc de muncă stabil, a văzut pe Instagram un anunț ce promitea până la 800 de lire pe săptămână pentru ambalarea produselor de acasă. Contactul a fost mutat imediat pe Telegram, unde „oferta” s-a transformat într-un alt job: apăsat pe „like” la videoclipuri TikTok, cu 3 lire pentru fiecare interacțiune, scrie The Telegraph.
La început, totul părea real — i-au intrat chiar și mici sume în cont. Escrocii au construit încrederea pas cu pas, apoi au cerut „investiții” pentru „task-uri speciale”, folosind o platformă crypto falsă și o aplicație aparent legitimă. Emilia a pierdut 1.200 de lire și a fost împinsă într-o dramă emoțională care aproape a doborât-o.
Iar ea nu e singura. Potrivit Action Fraud, numărul escrocheriilor legate de joburi a crescut cu peste 130% între 2022 și 2024, atingând 4.900 de cazuri într-un singur an.
>>> Citiți și: Marea Britanie pregătește cea mai amplă reformă a asistenței sociale din ultimele decenii: ce se schimbă din aprilie 2026
Tinerii, ținta preferată. Dar nimeni nu e în siguranță
Escrocheriile sunt alimentate de rețele criminale complexe care profită de lipsa locurilor de muncă. Annya Burskys, specialistă în fraude, spune că generația TikTok — tineri sub 25 de ani aflați în șomaj — este cea mai vulnerabilă. Totuși, subliniază că „nimeni nu este în siguranță”.
Cele mai comune două tipuri de escrocherii sunt:
– furtul de identitate, unde victimele sunt convinse să trimită documente personale;
– frauda cu taxe în avans, în care oamenii sunt determinați să plătească pentru joburi inexistente.
Escrocii folosesc psihologie pură: construiesc încrederea în timp, creează urgență, presează victimele să acționeze repede și promite câștiguri mari cu efort minim.
Social media, „găina cu ouă de aur” pentru fraude
Majoritatea escrocheriilor încep pe platformele Meta, în special Facebook și Instagram, unde mii de anunțuri false trec nedepistate. TikTok, Telegram și alte platforme sunt folosite pentru conversații rapide, greu de urmărit. Fraudatorii recrutează victime care, fără să știe, devin „money mules”, transferând bani pentru rețele criminale internaționale.
Guvernul britanic încearcă să limiteze fenomenul, dar legislația actuală acoperă doar reclamele plătite, lăsând un spațiu uriaș pentru postări frauduloase gratuite. Pierderile totale raportate în 2025 au depășit 630 de milioane de lire.
Emilia a reușit să recupereze doar o parte din bani, ba chiar recunoaște cu amărăciune: „Simt furie și rușine. Dar platformele care permit aceste anunțuri au responsabilitatea lor.”
