50.000 de români învaţă în afara ţării în prezent. Dintre aceştia, trei sferturi nu vor să se întoarcă acasă după terminarea studiilor. Pentru fiecare tânăr, statul pierde între 10 şi 20 de mii de euro. Specialiştii spun că dacă nu vom lua măsuri cât mai repede pentru stoparea exodului de creiere, economia ţării va fi grav afectată.
În ultimii 35 de ani, am pierdut aproape 50 de miliarde de euro din cauza exportului forţei de muncă. Cezar a absolvit Facultatea de Matematică şi Informatică din Bucureşti în 2008. Şi-a continuat studiile cu un master şi un doctorat în matematică. În acelaşi timp a aplicat şi pentru un alt doctorat în SUA. În fiecare tânăr cum este Cezar, România investeşte între 10 şi 20 de mii de euro.
Ultimele rapoarte arată că statul a pierdut aproape 50 de miliarde de euro din cauza românilor care au plecat în ultimii 35 de ani în alte ţări. România nu pierde doar sumele investite în formarea specialiştilor şi potenţialii bani pe care aceştia i-au aduce la buget prin contribuţiile salariale, ci şi alte taxe pe care le-ar putea colecta de la ei, precum accize sau TVA.
Pesimismul, cuvântul de ordine
Tinerii romăni au cea mai mică încredere, la nivel european, în ziua de mâine şi în instituţiile statului democratic, conform unui studiu recent. Astfel, în perioada 2008-2011, numărul tinerilor care privesc cu încredere la viitorul lor s-a diminuat cu peste 30%, sugerează studiul sociologic “Structuri şi tendinţe pe spaţii sociale şi regionale 2007-2011”, realizat de profesorul Dumitru Sandu.
Potrivit cercetării, prezentate în cadrul unei dezbateri organizate de Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, dacă la începutul anului 2008, 65% din tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani erau convinşi că vor trăi mai bine peste un an, la începutul anului 2011, ponderea a scăzut la 29%.
“O asemenea evoluţie a mai fost întâlnită într-un singur loc: în Grecia”, a declarat profesorul Dumitru Sandu. Totodată, ţara noastră a înregistrat o scădere a stării de optimism de 16 puncte procentuale în primăvara anului 2009, în comparaţ ie cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Pentru acelaşi interval de timp, declinul mediu al optimismului în cele zece state care au aderat în 2004 la UE a fost de numai opt puncte procentuale, în timp ce în Bulgaria, care a aderat la UE odată cu România, declinul a fost de 5%. Încrederea s-a diminuat, în România, în 2009-2010 cu încă 12%.
Potrivit lui Dumitru Sandu, tinerii nemulţumiţi reprezintă principalul actor social al României în momentul de faţă.
Fără speranţă?
Convingerile tinerilor care nu par tentaţi să revină în ţară sunt întărite şi de şeful statului român, Traian Băsescu, care recunoaşte că România nu poate oferi ceea ce oferă alte ţări din punct de vedere financiar.
Aflat de curând în Statele Unite ale Americii, preşedintele Băsescu declara la o întâlnire cu românii din Chicago, că “trebuie recunoscut cinstit” că România nu poate să asigure cetăţenilor ei plecaţi în afara ţării salariile şi nivelul de trai din ţările care “nu au trecut prin comunism”, ca să îi determine să se întoarcă înapoi. “O să vă dau un motiv pentru care să rămâneţi aici. Unul singur şi bun (…) O să vă spun foarte cinstit un lucru: toţi ne iubim ţara, dar viaţa nu este numai dragoste de ţară, mai este şi viaţă de zi cu zi. În momentul de faţă, România nu este în măsură să asigure cetăţenilor ei salarii, respectiv un nivel de trai, ca în statele care nu au trecut prin comunism, iar acest lucru trebuie recunoscut cinstit. De altfel, eu nu am niciun fel de înţelegere pentru demagogia politicienilor care se proţăpesc la televizor şi spun: v-au plecat românii din ţară”, a spus preşedintele Băsescu.