La sediul Ambasadei României, din Belgrave Square, a avut loc, miercuri, 27 noiembrie, o întâlnire între reprezentanți ai comunității românești, cu polițiști români și britanici din cadrul programului Nexus, al Uniunii Europene.
Au participat inspectorii de poliție Nicolae Ciprian Dumitrescu și George Dorian Ionescu, alături de colegii lor de la Poliția Metropolitană Mark Gover, Robert Hoey și Dave Watkinson. La întâlnire a fost prezentă și reprezentanta organizației Crimestoppers, Karen Knibbs.
În cadrul discuțiilor a avut loc și o intervenție a ambasadorului României la Londra, dr. Ion Jinga. Au mai fost prezenți atașatul pe probleme de afaceri interne al Ambasadei, comisar Robert Marin, precum și reprezentanți ai comunității printre care omul de afaceri George Bețianu, precum și avocații Remus Robu și Mihaela Pădure.
Arestați și victime
Reprezentanții Poliției Metropolitane au spus că venirea polițiștilor din România le-a permis să cunoască mai bine specificul comunității românești, dar și al infractorilor care vin din țara noastră. Mark Gover a declarat că 20% din arestările făcute în rândul străinilor au ca subiecți românii. Însă, a mai spus că arestarea nu înseamnă automat și condamnarea persoanelor, ba mai mult, poate fi vorba despre indivizi arestați de mai multe ori.
De cealaltă parte, Karen Knibbs, de la Crimestoppers, a declarat că în rândul comunității românești există și victime ale infracțiunilor, într-un procent de 12%. Ea a mai spus că victimele au posibilitatea să se adreseze, anonim, organizației din care face parte, la numărul de telefon gratuit 0800 555 111. De asemenea, la acest număr pot fi raportate orice fel de abuzuri.
Start în operațiunea NEXUS. Opt polițiști români vor lucra la Londra, cu Poliția Metropolitană
Comisarul Dave Watkinson a spus, la rândul său, că din persoanele pe care Poliția Metropolitană le-a reținut, 11% pretind că sunt români. De asemenea, el a declarat că, în colaborare cu colegii din România, violatorii pot ajunge mult mai ușor în atenția poliției și trecuți în registrul infractorilor sexuali. Watkinson a mai atras atenția că există 1200 de români căutați în Marea Britanie pentru diferite infracțiuni.
Polițist român: pedeapsa pentru furt e mai mică
Programul Nexus este finanțat cu 1,5 milioane de euro de la bugetul Uniunii Europene și are sprijinul direct al viceprimarului Londrei, responsabil cu Poliția și lupta împotriva criminalității.
Astfel, opt ofițeri români și trei polonezi lucrează la Londra, alături de colegii britanici, pentru doi ani, cu un suport analitic al serviciilor secrete britanice. Unul dintre ofițerii români implicați în acest program, inspector Nicolae Ciprian Dumitrescu, a explciat câteva dintre caracteristicile muncii în cadrul Nexus.
„Sunt destule alte naționalități, pe lângă români, care cauzează probleme”, a declarat Dumitrescu. „Criminalitatea de sorginte românească este proporțională cu numărul românilor aflați în Marea Britanie, deci nu este ca și când românii crează mai multe probleme decât alte naționalități.
Ambasadorul Jinga: „Ce pot face românii pentru Marea Britanie”
Suntem în top doar datorită faptului că suntem ceva mai numeroși față de alte naționalități.”
Care este percepția polițiștilor britanici față de infracționalitatea în rândul românilor?
Nu pot să spun că au o percepție anume. Cei cu care lucrăm sunt cei care ne-au solicitatat ajutorul, poliția londoneză – mai multe departamente care se ocupă cu diverse zone ale criminalității.
Iar cei care ne-au solicitat ajutorul sunt cei care au avut probleme mai mult decât alte forțe din poliția londoneză, cu criminalitatea de sorginte românească. Dacă vă referiți la o percepție negativă, ei sunt echidistanți, nu au deloc tendințe rasiste.
Ați avut contact și cu alți români în afară de cei care încalcă legea?
Nu suntem aici doar pentru combaterea criminalității, ci și pentru a acrodaa sprijin comunității românești. Sprijinul acesta se materializează prin stabilirea legăturii între comunitate și poliția londoneză, ceea ce până acum nu s-a încercat.
Acesta este primul pas în crearea acestei legături și a unei bune colaborări cu comunitatea românească din perspectiva poliției londoneze. Alți colegi de ai mei sunt implicați în niște proiecte unde se caută în mod activ îmbunătățirea modului de trai al comunității românești. Proiectul Ajutor și Proiectul Prospero caută soluții pentru integrarea unor membri din comunitatea românească în muncă, aici, în Marea Britanie.
Cum reacționează infractorii români cu care vă întâlniți?
În România, toată lumea trebuie să aibă buletin și să legitimeze când este oprit; dacă nu se stabilesc datele identității și sunt suspiciuni, poate fi dus la secție pentru stabilirea identității reale. Aici, lucrurile sunt altfel.
Ambasadorul Jinga: Poliția Română și Poliția Metropolitană vor continua proiectul Nexus
Fiecare își poate da ce nume dorește și infractorii români profită uneori de oportunitatea aceasta, mai ales că ei pot pretinde că nu cunosc limba engleză și este dificilă comunicarea între ei și polițiști. Când suntem noi acolo nu mai au cale de întors. Am întâlnit un astfel de caz, în care românii se dădeau italieni. Și în astfel de situații, ca și în altele, am fost de folos.
Faptul că își dau alte date de identitate ridică semne de întrebare. Putem în continuare porni către verificări mai aprofundate legate de persoana respectivă.
O comparație între munca de polițist din România și cea de aici? Ce putem învăța noi de le ei și ce pot ei să învețe de la noi?
Diferența principală pe care am văzut-o între Poliția Română și cea londoneză este că ei sunt percepuți de comunitate ca o poliție prietenoasă. Populația are mai multă încredere în poliția de aici. Probabil, la noi sunt probleme pentru că am ieșit din era comunistă.
Încă ne luptăm să creem o imagine cât mai bună și cât mai corectă asupra noastră, a polițiștilor români.
Ca metode de aplicare a legii și de acțiune, diferențe ar fi cele legislative. Aici, când conduci pe cineva la poliție, se consideră arestare. La noi, sunt alți termeni, poate fi conducerea la sediul poliției, care nu este asociat cu reținerea sau arestarea. Aici totul este arestare. Sunt diferențe majore din punct de vedere legislativ.
Altă diferență este față de durata pedepselor. La noi în țară, pentru furt calificat se dau între trei și 15 ani. Aici, nu știu exact, dar am văzut pedepse de două-trei săptămâni.
Crezi că aceasta este o cauză pentru care preferă infrectorii să vină aici, știind că pedepsele sunt mai mici?
Posibil… Pedepsele sunt mult mai ușoare aici pentru anumite infracțiuni. Nu pot face însă o comparație pentru toate infracțiunile. Dar pentru furt, aici sunt pedepse mai ușoare și mai permisive…
Mircea Maer