Comisia Europeană a publicat miercuri, 8 februarie, un raport favorabil despre Justiția din România, dar Olanda nu va relua negocierile pe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până nu vede două rapoarte bune.
Olanda apreciază progresele României în privința reformării justiției și a luptei anticorupție, dar nu este gata să își dea acordul pentru aderarea țării noastre la Schengen. Schimbarea de poziție a olandezilor s-ar putea produce abia în luna iulie a acestui an, atunci când va fi dat publicității următorul raport privitor la justiția din România.
Olanda se opune în continuare accederii României și Bulgariei, deși raportul prezentat miercuri, 8 februarie, este net favorabil țării noastre și foarte critic la adresa Bulgariei. Speranțele României și Bulgariei de a intra curând în spațiul Schengen au fost temperate de publicarea unui raport critic al Comisiei Europene privind lipsa de măsuri eficiente de lupta împotriva corupției în Bulgaria.
Aderarea Bucureștiului și cea a Sofiei la spațiul Schengen nu pot fi disociate și orice problemă întâmpinată de unul dintre candidați îl sancționeaza și pe celălalt. România și Bulgaria se lovesc de opoziția Olandei, care cere progrese efective în lupta împotriva corupției și dovedirea de către aceste două țări a capacității lor de a asigura controlul frontierelor lor cu țări terțe.
Rapoartele întocmite de Comisia Europeană prezintă stadiul progreselor realizate în ceea ce privește reformele în justiție și lupta împotriva corupției. Rapoartele publicate sunt rapoarte intermediare și pregătitoare față de rapoartele anuale care vor fi date publicității în luna iulie. Raportul pentru Bulgaria este, întradevăr, foarte critic.
“Niciun progres concret nu s-a înregistrat în ceea ce privește sistemul de control asupra declarațiilor de avere ale înalților funcționari, care vizează detectarea și urmărirea cazurilor de îmbogățire inexplicabilă”, subliniază documentul. Raportul cu privire la România are, în schimb, mult mai multe laude pentru București.
Comisia Europeana nu are, însă, nicio competență în ceea ce privește aderarea la Schengen. Decizia le revine statelor membre și trebuie să fie luată în unanimitate.
CE: România este pregătită
“Nu veți vedea Comisia Europeană să pună aceste evaluări în categorii: pozitive sau negative. Nu vom intra în această dezbatere”, a spus Mark Gray, purtător de cuvânt al CE, întrebat dacă se poate acorda un “calificativ” cerut de politicienii din țările de Jos. “Nu există nicio legătură între monitorizarea pe Justiție și aderarea la Schengen a României și Bulgariei. Cel puțin, ar trebui să li se dea o perspectivă, a precizat Michele Cercone, purtător de cuvânt al Comisarului pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom. Potrivit acestuia, România și Bulgaria sunt pregătitre de aderare. “Dacă statele membre fac legătura politică între monitorizarea pe Justiție și aderarea la Schengen, este treaba lor să și explice. În chestiunea Schengen, miniștrii sunt cei care votează, nu Comisia”, a adăugat Cercone.
Lupta cu “morile de vânt”
Dorința României și Bulgariei de a adera la Schengen se lovește de opoziția Olandei, care invocat tocmai problemele din domeniul justiției ale celor două țări. Ministrul olandez al Afacerilor Europene, Ben Knapen, spune într-o declarație remisă corespondentului RFI la Bruxelles că “progresele sunt vizibile în ambele țări, în special în România”. Oficialii de la Haga nu sunt însă gata să ne primească în Schengen cu brațele deschise. Olanda cere două rapoarte MCV pozitive consecutive, care să indice “progrese sustenabile și ireversibile în combaterea corupției și a crimei organizate”, precizează declarația citată de RFI.
Extremiștii olandezi nu ne vor în Schengen
Formațiunea Partidul Libertății (PVV), condusă de Geert Wilders, este principalul vector al refuzului Olandei de a fi de acord cu intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Formațiunea de extremă dreapta care susține cabinetul minoritar de la Haga. În schimbul acestui sprijin, Wilders a cerut, printre altele, blocarea aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen din cauza a ceea ce numește lipsa de progrese în lupta împotriva corupției.
La finalul Consiliului European din decembrie, președintele Traian Băsescu vorbea de “un abuz al Olandei”, singurul stat din UE care se mai opune intrării României în Schengen. “Este un abuz al Olandei. România are Albița, un punct de frontieră. Olanda are Rotterdam. Îmi pare rău, nu Albița este poarta de intrare a țigărilor, a alcoolului a drogurilor de contrabandă și nu România, din neputință, a legalizat prostituția, România continuă să lupte cu prostituția, nu România a legalizat consumul de droguri, România luptă așa cum poate ea”, declara Traian Băsescu.