Liderii europeni au decis, marţi, 27 mai, să revadă priorităţile UE pentru a răspunde valului eurofob de la alegerile europene, înainte de a numi viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Şefii de stat şi de guvern din cele 28 de state membre s-au reunit la Bruxelles, la două zile după acest scrutin, care a propulsat extrema dreaptă în Franţa şi extremiștii de la UKIP în Marea Britanie, potrivit Mediafax.
Ei i-au dat “mandat” preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru a “conduce consultările cu Parlamentul European, diferitele grupuri parlamentare imediat ce se vor constitui”, precum şi cu ei înşişi. Acestea ar urma să conducă la “nominalizări”, începând cu cea a preşedintelui Comisiei, şi la “priorităţile” următorilor cinci ani, a precizat el la încheierea unei cine de patru ore a celor 28 de şefi de stat şi de guvern de la Bruxelles.
Van Rompuy a subliniat că s-a întâlnit cu Jean-Claude Juncker, candidatul PPE, partidul de centru-dreapta clasat pe primul loc la alegeri. Dar viitorul şef al Executivului european este încă departe de a fi stabilit.
“PPE este cel care a câştigat alegerile”, a recunoscut preşedintele francez François Hollande, adăugând că Van Rompuy ar trebui să “vadă dacă există posibilitatea unei majorităţi în Consiliu şi Parlament”. El “va verifica dacă aceste două majorităţi există şi dacă este cazul, va veni în faţa Consiliului European”.
Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat acelaşi lucru la conferinţa sa de presă.
Candidatul Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, revendică postul. Dar îi trebuie o majoritate, iar singura posibilitate de a ajunge la aceasta este o mare coaliţie cu socialiştii (191 de mandate), probabil cu sprijinul liberalilor (64 de locuri).
În cele din urmă, “nu este exclus ca Juncker să nu fie cel desemnat”, a subliniat o sursă europeană.
Ideea este că aceste consultări ale lui Van Rompuy să se termine la timp pentru ca la viitorul summit, de la sfârşitul lui iunie, cele 28 de state membre să propună un nume care să fie supus aprobării Parlamentului. Dar el s-ar putea înscrie într-un “pachet” cu celelalte trei posturi majore în instituţiile europene: preşedintele Consiliului, preşedintele Parlamentului şi şeful diplomaţiei.
Potrivit premierului irlandez, Enda Kenny, Van Rompuy ar trebui să prezinte rezultatele misiunii sale în două-trei săptămâni. “Nu ar trebui să dureze mai mult”, a subliniat el.
După votul de neîncredere fără precedent, duminică, în mai multe ţări, liderii europeni vor, de asemenea, să fixeze “priorităţile” pentru UE şi viitoarea Comisie. Van Rompuy a citat “creşterea economică, locurile de muncă şi competitivitatea”, “o uniune monetară care să funcţioneze mai bine, lupta împotriva schimbărilor climatice, proiectul unei uniuni a energiei şi lupta împotriva imigraţiei ilegale”.
Hollande şi Cameron au cerut ca Europa să se reformeze. “Vreau ca Europa să se schimbe. Ea trebuie să înţeleagă ce s-a întâmplat în Franţa”, a declarat preşedintele francez. “Da, este o problemă, dar nu numai pentru Franţa”, a afirmat el. “Este o problemă şi pentru Europa”.
Premierul britanic a cerut, şi el, o reformă a UE. “A devenit prea mare, prea autoritară, prea intruzivă”, a declarat el. Pus în dificultate de UKIP, care cere ieşirea Marii Britanii din UE, Cameron cere limitarea intervenţiilor Europei “acolo unde acestea nu sunt necesare”.
Cu o poziţie consolidată de succesul său la europene – a învins centru-stânga şi pe populistul Beppe Grillo – şeful Guvernului italian, Matteo Renzi, a cerut şi el o “schimbare a politicilor europene”. “Sunt mai interesat de lucrurile care sunt de făcut: crearea de locuri de muncă, cheltuirea mai eficientă a banilor europeni, decât de discuţii despre un post sau o funcţie”.