„Acum ai de toate, dar nu ai cu ce să cumperi.” Sunt vorbele unui paznic din București, intervievat de Euronews România în reportajul despre nostalgia comunistă. Nu e un caz izolat. Două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, arată un sondaj INSCOP citat în reportaj.
Cum se face că, la 36 de ani de la Revoluție, două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun?
Sondajul realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) arată că 66,2% dintre români consideră că Ceaușescu a fost un lider bun pentru țară. Doar 24,1% spun că a fost un lider rău.
Peste jumătate dintre respondenți cred că în comunism se trăia mai bine decât astăzi. Cifra urcă la 67% în rândul persoanelor de peste 60 de ani și la 72% printre cei cu studii primare.
Surprinzător, 45% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care nici măcar nu erau născuți înainte de 1989, văd comunismul ca pe o perioadă pozitivă.
Ce spun nostalgicii pe stradă
Reportajul Euronews, semnat de jurnalista Maia Bondici, începe cu mărturii culese în București.
Un pensionar îi spune reporterului că în comunism era mai bine pentru că a fost construit Canalul Dunăre-Marea Neagră. Întrebat despre orori, răspunde că „nu știm cât sunt orori, cât sunt exagerări”.
Un paznic oferă o frază care rezumă paradoxul nostalgiei: „Acum ai de toate, dar nu ai cu ce să cumperi.” Un altul spune că Ceaușescu „a fost mai bun decât ăștia. Nu are comparație”.
Istoricii vorbesc despre o falsă memorie
Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie din București, demontează în reportaj mitul abundenței comuniste. El amintește că românii au îndurat foamea și frigul pentru ca Ceaușescu să achite datoria externă a țării. Achitarea datoriei a produs o criză tehnologică din care economia României nu și-a mai revenit, iar peste jumătate din industrie a dispărut la începutul anilor ’90.
„Mulți dintre acești oameni sunt victimele unei false memorii istorice induse”, spune Popa pentru Euronews. El adaugă că este vorba de generații prea puțin pregătite pentru societățile competitive, ceea ce naște frustrare și sentimentul că au fost lăsați în urmă.
Daniel Șandru, președintele IICCMER, atrage atenția că nostalgia este alimentată sistematic pe TikTok și Facebook, prin clipuri care amestecă elemente din fascismul legionar interbelic cu propaganda național-comunistă. „Un mix ideatic livrat pe piață cu ajutorul rețelelor de socializare, de foarte multe ori bazat pe o istorie fake și utilizat în scop electoral”, a explicat Șandru.
Realitatea pe care nostalgicii o uită
Reportajul amintește cifre pe care manualele de istorie le tratează în câteva paragrafe. Aproximativ 15.000 de copii au murit în căminele-spital ale regimului, etichetați ca „irecuperabili”. În jur de 10.000 de femei și-au pierdut viața în urma decretului din 1966 care interzicea avortul și contracepția.
La Arhivele Securității se află 28 de kilometri de dosare. Era o lume în care, povestește în reportaj actorul Șerban Pavlu, oamenii vorbeau prin semne, fiindcă „toată lumea devenise suspicioasă”.
Manualul de clasa a VIII-a și ce văd copiii pe TikTok
Profesoara de istorie Anemaria Soreață spune că, în manualul de clasa a VIII-a, Revoluția din 1989 ocupă un singur paragraf. Mineriadele, alt paragraf. Tinerii intervievați de Euronews recunosc că ce știu despre comunism au învățat de pe TikTok.
Sondajul Cult Research, realizat în februarie 2026, arată o consecință concretă a acestor goluri educaționale. Într-un scenariu ipotetic în care Ceaușescu ar candida împotriva tuturor președinților postdecembriști, fostul dictator ar câștiga cu 41%. Generația Y l-ar vota în proporție de 46%, iar tinerii Generației Z, în proporție de 42%.
Întrebările pe care probabil sondajul nu le-a pus
Procentele șocante de mai sus pot avea o explicație simplă. Sondajul nu îi întreabă pe oameni dacă ar accepta să trăiască ca în comunism.
Iar răspunsul s-ar putea schimba radical dacă întrebarea ar suna așa:
Ați accepta să primiți doar 20 de litri de benzină pe lună, exact cât prevedea Decretul 121 din 1982 pentru șoferii din provincie? În București erau 40 de litri.
Ați accepta să stați la coadă pentru lapte sau pâine de la patru dimineața și să nu mai apucați nimic?
Ați accepta să vă uitați la televizor doar două ore pe zi, așa cum se întâmpla din 1985 încoace? Aproape tot programul era despre el și soția lui.
Ați accepta să ascultați radio Europa Liberă sub plapumă, la volum mic, cu frica să nu vă audă vecinul, fiindcă orice cuvânt critic despre regim putea ajunge la Securitate?
Ați accepta să predați pașaportul Miliției, care să vi-l da înapoi doar cu aprobarea Partidului, după luni de verificări?
Ați accepta să mergeți în străinătate, dacă vi se aproba, separat de soțul sau soția dumneavoastră și separat de copii, ca să nu fiți tentați să fugiți toți odată?
Ați accepta să stingeți lumina la ora 22:00, fiindcă oricum o stingea statul în locul vostru, prin întreruperi planificate de curent care lăsau blocurile în beznă cu orele?
Ați accepta ca iarna în casă să fie 12 grade, să stați cu paltonul pe voi, fiindcă termoficarea era plafonată ca să nu se consume prea mult, și să folosiți reșouri improvizate?
Ați accepta să faceți două sau trei săptămâni de muncă voluntară neplătită în agricultură, în fiecare toamnă, la cules de cartofi, mere sau porumb, indiferent că eraţi elev, student sau angajat?
Ați accepta să cumpărați 300 de grame de pâine pe zi, 500 de grame de carne pe lună și 10 ouă pe lună, exact cât prevedeau cartelele, în condițiile în care până și cantitatea asta de multe ori nu se găsea?
Ați accepta să cumpărați o mașină de scris doar cu autorizație de la Miliție și să predați anual o mostră cu literele și cifrele ei, ca să poată fi identificată dacă cineva tipărea ceva interzis?
Ați accepta să dați pământul familiei la cooperativa agricolă, și să nu mai puteți lua nimic de pe el până la sfârșitul vieții?
Ați accepta să vă vedeți cu prietenii, iar la întoarcere acasă, cuvintele schimbate cu prietenii la o bere să ajungă într-un dosar din cei 28 de kilometri de arhivă păstrați și astăzi la CNSAS.
Acestea sunt întrebările pe care nostalgia le ocolește.
Răspunsul lui Cosmin Popa, transmis în reportajul Euronews celor care își doresc întoarcerea în comunism, rămâne valabil: „I-aș ruga pe acești oameni să fie atenți la ce își doresc, că s-ar putea să se îndeplinească.”
