Emma Ionescu şi Alex Ţăranu s-au cunoscut în timpul facultăţii şi în 2003 au decis să vină în UK cu un contract de vară pentru studenţi de trei luni. Au venit aici convinşi că se vor întoarce în România. Cele trei luni s-au transformat în şase şi apoi au urmat lungul drum al vizelor de self-employed până au obţinut cetăţenia britanică. Cei doi au afacere în domeniul fotografiei.
Pentru Emma şi Alex fotografia este în primul rând o pasiune, nu o modalitate de a face bani. A fost la început un hobby. Emma Ionescu a făcut câteva cursuri de fotografie în urmă cu câţiva ani. A fost rugată de o prietenă să fotografieze botezul unei cunoştinte, acum trei ani şi, deşi rugămintea i s-a părut ciudată, pentru nu fotografiase niciun eveniment până atunci, nici măcar de-al prietenilor, Emma a acceptat provocarea care a avut un rol important în anii care au urmat.
«Invitaţii de la respectivul botez au fost interesaţi de pozele mele şi aşa am ajuns să fotografiez nunţi şi alte evenimente: cununii civile, zile de naştere, petreceri pentru copii, tăieri de moţ etc.
Recomandările clienţilor mei au fost cea mai bună publicitate. Partea cu filmatul a urmat în mod natural. Am fost rugată de clienţi să filmez şi să fotografiez şi am refuzat din start. Ar fi însemnat să compromit calitatea pozelor mele şi nu eram pregătită pentru aşa ceva.
Am investit în aparatura video şi aşa l-am implicat pe Alex, prietenul meu. Uneori se întâmplă să schimbăm aparatele pentru o jumătate de oră şi eu ajung să filmez şi el să fotografieze. Lucrăm în echipă. Ne facem un plan bine stabilit dinainte şi apoi ne ajutăm reciproc. În general eu sunt responsabilă de partea creativa şi Alex de partea tehnică a lucrurilor. Lucrând împreună am început să ne influenţăm şi să învăţăm în acelaşi timp unul de la celălalt. Este ca un schimb de experienţă continuu», povesteşte Emma.
Fotojurnalism
Stilul celor doi tineri este o combinaţie de clasic şi fotojurnalism. Emma ştie că s-au schimbat foarte multe de pe vremea când lumea mergea între ceremonia religioasă şi petrecerea de nuntă la fotograf pentru pozele de grup.
«Acum şi fotograful şi cameramanul sunt printre primii care văd mirii de dimineaţa şi printre ultimii care îşi iau la revedere de la ei. Pregătirile dinaintea nunţii, coafatul, machiatul, bărbieritul mirelui, luatul naşilor de acasă şi alte obiceiuri de nuntă specifice fiecărei zone din România sunt o ”documentare” a zilei respective, a emoţiilor familiei şi ale tuturor celor implicaţi.
De multe ori mirii, datorită emoţiilor nu îşi aduc aminte multe aspecte legate de ziua nunţii, iar la sfârşit, când văd albumul sau filmul, nu numai că retrăiesc clipe deja uitate, dar au şi ocazia să aiba o privire de ansamblu a ceea ce s-a petrecut în jurul lor fără ca ei să fi ştiut. De multe ori ni se spune cu uimire în glas: ”Nici n-am ştiut că s-a întâmplat lucrul ăsta. Cum de ai văzut?” Atenţia pentru detaliu este foarte importantă. Mirii ştiu foarte bine cât de mult timp au dedicat pentru a găsi verighetele potrivite, rochia de mireasă, costumul de ginerică, până şi pantofii şi accesoriile potrivite. Fotojurnalismul nu uită niciunul dintre aceste detalii şi îi acordă fiecăruia locul cuvenit în album şi în film. Ceea ce încercăm noi să facem este să spunem o poveste în imagini, fără cuvinte.»
Şedinţe foto
«În general facem o şedinţă foto înainte de nuntă, de tip logodnă (engagement photoshoot). Este foarte important să îţi cunoşti fotograful şi cameramanul înainte de ziua cea mare, să te obişnuieşti cu stilul lor de lucru şi ei cu personalitatea viitorilor miri. Astfel, în ziua nunţii tinerilor căsătoriţi le va fi mult mai uşor să zâmbească în mod natural în faţa aparatului. De asemenea, acest lucru este de foarte mare ajutor când fotograful şi cameramanul nu au mai mult de o jumătate de oră pentru a se retrage cu cuplul pentru câteva poze în doi.
O altă şedinţă foto oferită de noi este Trash The Dress. Acesta este un curent care se bucură de foarte mult succes în State dar şi aici, şi care câştigă teren în mod rapid şi în România. În principiu este vorba despre o şedinţă foto care are loc după nuntă, motivul principal fiind contrastul dintre stilul elegant al miresei şi mirelui şi mediul în care se desfăşoară şedinţa respectivă: plajă, mediu urban cu graffiti, o gară sau un şantier părăsit, un câmp, o pădure.
De cele mai multe ori rochia va fi distrusă parţial sau chiar în întregime. Ultima şedinţă de genul acesta s-a soldat cu o bătaie cu vopsea între două mirese. După o zi lungă de pozat şi filmat, acesta a fost punctul culminant şi petele de vopsea s-au transformat în amintiri haioase, de neuitat. În Marea Britanie Trash The Dress s-a transformat în Cherish The Dress, un concept adoptat de miresele care nu vor să îşi distrugă rochia, ci dimpotrivă, care vor ca fotografiile să fie dominate de o notă romantică, chiar şi cu accente de fashion photography.
Un alt tip de şedinţă foto oferit viitoarelor mirese şi nu numai, este boudoir photography. Câte femei nu au încercat să îşi facă o poză sexy pe care să o dea cadou soţului sau iubitului? Acest stil se adresează lor şi nu numai. Nu există o candidată ideală, care are corp de fotomodel. Orice femeie, care poartă orice mărime la haine, este frumoasă. Meseria mea este să scot calităţile în evidenţă şi să ascund defectele, rezultatul fiind departe de vulgar.»
Mituri fotografice
«De multe ori fac şedinţe foto cu viitorii părinţi. Chiar dacă un bebe devine în mod oficial parte din societate în ziua în care s-a născut, el sau ea devine membru al familiei de când este în burtica mamei. De multe ori are un nume cu câteva luni înainte de a se naşte, propriile hăinuţe şi jucării înainte de a veni pe lume.
Astfel, bucuria şi emoţiile legate de fericitul eveniment le transpun în imagini cu viitoarea mămică gravidă. În general îmi încurajez clienţii să vorbească cu bebele pentru a putea capta emoţii şi zâmbete reale, şi nu fortate şi regizate. Din recuzita pentru şedinţa foto mai fac parte o pereche de botoşei sau alte obiecte cumpărate pentru viitorul membru al familiei. Apoi documentăm botezul în sine, iar la sfârşit mai facem o şedinţă foto cu bebeluşul la câteva luni. De multe ori clienţii participă cu fotografii de la nuntă iar toate aceste elemente la un loc contribuie la povestea în imagini a unui copilaş.»
Se spune că fotograf poate fi oricine, în era digitală. Care este adevărul? «De când am intrat în era digitală, multe persoane consideră că munca unui fotograf s-a diminuat considerabil. Greşit, toate retuşurile făcute de fotografi pe film în camera obscură, acum au loc în faţa calculatorului, folosind un program de editare. Cu o floare nu se face primăvară – în termeni fotografici, nu poţi transforma o fotografie mediocră din aparat într-una extraordinară în Photoshop. Sunt de părere că orice fotograf trebuie să încerce să obţină cel mai bun rezultat în aparat şi să se bazeze cât mai puţin pe programele de editare.»
Oana Grigore
website Emma
www.pozenunti.co.uk