Românii plecați peste hotare au transferat în România aproximativ 60 de miliarde de euro în perioada 2013 – prima jumătate a anului 2025, potrivit unei analize realizate de Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR. Este o sumă care depășește de peste două ori valoarea inițială a PNRR și care arată forța financiară constantă a diasporei. „Cei plecați nu au uitat de acasă”, subliniază oficialul BNR, evidențiind stabilitatea acestor fluxuri. Cei mai mulți bani vin de la românii din Marea Britanie.
Banii trimiși acasă au crescut constant, dar ritmul începe să se schimbe
Doar în 2024, românii din străinătate au trimis în țară circa 6,7 miliarde de euro, echivalentul a aproape 2% din PIB. Suma este de două ori și jumătate mai mare decât în urmă cu un deceniu, pe fondul creșterii numărului de emigranți și al veniturilor obținute de aceștia. „Practic, suma este de două ori și jumătate mai mare decât acum un deceniu”, arată Cristian Popa, explicând că aceste intrări au devenit o ancoră importantă pentru multe gospodării.
Pe partea opusă, plățile din România către exterior au ajuns la 1,7 miliarde de euro în 2024, cu aproximativ 60% peste nivelul din anul anterior. Rezultatul este un net pozitiv de circa 5 miliarde de euro. Totuși, datele din prima jumătate a lui 2025 indică o încetinire a încasărilor și o accelerare a plăților, semn că dinamica remiterilor începe să se modifice.
Regatul Unit și Germania domină harta remiterilor
Aproape jumătate din totalul remiterilor personale provin din Regatul Unit și Germania. Deși diaspora românească din UK este numeric mult mai mică decât cea din Italia sau Spania, la contribuția financiară se află pe primul loc. „Față de acum un deceniu, nivelul din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare”, explică oficialul BNR, făcând legătura cu deschiderea pieței muncii britanice după 2014 și cu veniturile medii mai ridicate.
Diferențele nu țin doar de salarii, ci și de structura ocupațională. Diaspora din Regatul Unit și Germania include o pondere mai mare de specialiști și muncitori calificați, în timp ce în Italia și Spania predomină sectoarele intensive în forță de muncă. Mulți români stabiliți de mai mult timp în sudul Europei și-au mutat familiile acolo, ceea ce reduce nevoia de a trimite bani în țară.
România devine și țară de origine a remiterilor
Un fenomen tot mai vizibil este creșterea banilor trimiși din România către alte state. Din 2019 până în 2024, volumul acestor plăți a crescut de peste patru ori. „Dacă în 2019 raportul încasări/plăți era 14 la 1, în 2024 acest raport s-a redus la 4 la 1”, arată Cristian Popa, explicând că deficitul de forță de muncă internă a dus la recrutarea masivă de lucrători străini.
Contrar percepției publice, doar o singură țară asiatică apare în top 10 destinații ale banilor trimiși din România: Nepal, cu aproximativ 7,3% din total în ultimele 12 luni. Sumele către această țară au crescut rapid, în linie cu prezența tot mai mare a lucrătorilor non-UE. „Fără ei, economia României ar fi mai mică și traiul mai scump”, punctează oficialul BNR.
► Tinerii ”fug” din Marea Britanie într-un ritm record: cele mai mari plecări din ultimii 100 de ani
Efecte directe asupra familiilor și economiei
La nivel microeconomic, remiterile sunt vitale pentru sute de mii de familii. Banii trimiși lunar acoperă cheltuieli de trai, educație și sănătate, iar în comunitățile cu mulți emigranți se observă scăderi ale sărăciei, locuințe renovate și apariția unor mici afaceri. „Din acest punct de vedere, remiterile sunt o modalitate prin care banii devin capital”, notează Cristian Popa.
La nivel macroeconomic, aceste sume contribuie la finanțarea contului curent și la stabilitatea monedei naționale, deși o parte alimentează importurile. Remiterile, alături de fondurile europene, reduc deficitul extern, iar investițiile străine îl acoperă pe cel rămas. Totuși, ele nu pot înlocui politici publice eficiente și nu compensează pierderea de capital uman generată de emigrație.
► Regatul Unit introduce schimbări financiare masive în 2026. 10 date care îți vor afecta portofelul.
Legătura cu România se poate slăbi în timp
Pe termen lung, există riscul ca remiterile să intre pe o pantă descendentă. Generațiile tinere născute sau crescute în diaspora au legături mai slabe cu România, iar reîntregirea familiilor în străinătate reduce obligațiile financiare față de cei rămași acasă. „Poate că mulți pur și simplu nu mai au cui să trimită bani”, avertizează Cristian Popa.
Analiza este bazată pe datele Băncii Naționale a României și a fost publicată de Cristian Popa pe LinkedIn, fiind preluată de AGERPRES. În spatele fiecărui transfer se află, însă, o poveste personală. „Când aceste condiții se aliniază, rezultatul înseamnă încasări de aproape 7 miliarde de euro pe an, bani care țin multe familii pe linia de plutire”, concluzionează oficialul BNR.
