Dependenţa de alcool face ravagii printre români. Nu mai puţin de 2 milioane de persoane suferă de alcoolism, iar statul pare incapabil să vină în ajutorul lor.
Dependenţa de alcool este o boală cronică, însă în România sunt doar două centre de tratare gratuită, din fonduri structurale. Serviciile şi discuţiile pe acest subiect nu s-au dezvoltat deloc în ultimii ani, spune psihiatrul Eugen Hriscu, directorul medical al Alianţei pentru Lupta împotriva Alcoolismului şi a Toxicomaniilor (ALIAT).
Potrivit dr. Eugen Hriscu, în cei doi ani de când funcţionează cele două centre, peste 900 de pacienţi au beneficiat de sprijin medical, psihologic şi social. Specialiştii centrului din Bucureşti au precizat că 80 la sută dintre pacienţi nu şi-ar fi permis, din punct de vedere financiar, să urmeze un tratament complex, care să dea rezultate în tratarea dependenţei, având în vedere că doar o şedinţa de psihoterapie costă între 70 şi 200 de lei.
Pe de altă parte, specialiştii, dar şi foştii consumatori dependenţi, atrag atenţia că renunţarea la alcool nu este doar o chestiune de voinţă, fiind vorba despre o boală care trebuie tratată ca atare.
Dependenţa apare, spun specialiştii, atunci când o persoană s-a confruntat, în ultimele 12 luni, cu cel puţin trei dintre criteriile următoare: toleranţa la alcool (adică necesitatea de a creşte cantitatea de alcool pentru a obţine acelaşi efect), sevraj, creşterea consumului, dorinţa persistentă, mai mult timp consumat pentru obţinerea băuturii, continuarea consumului în ciuda conştientizării unor probleme fizice sau psihice şi abandonarea unor activităţi.
Specialiştii mai spun că se poate vorbi despre abuzul de alcool atunci când o persoană identifică unul sau mai multe din următoarele criterii manifestate într-o perioadă de 12 luni (fără a îndeplini criteriile pentru dependenţă): neglijarea obligaţiilor, consumul repetat al substanţei în situaţii în care acesta este periculos fizic, probleme legale, probleme sociale sau interpersonale repetate cauzate sau exacerbate de efectele substanţei.
Consumul la risc are efecte negative asupra organismului, ducând la creşterea presiunii arteriale, la boală coronariană, tipuri de accident vascular cerebral, afecţiuni hepatice, ciroză hepatică, cancer în zona gurii şi a gâtului şi probleme de natură psihică şi emoţională, inclusiv depresie.