Organizația pentru drepturile omului ActiveWatch cere parlamentarilor să nu avizeze legea propusă de deputatul Bogdan Diaconu de revenire la denumirea oficială de “ţigani” a persoanelor intitulate “de etnie romă”.
ActiveWatch argumentează că o astfel de lege ar fi valabilă doar pe teritoriul României, în timp ce comunitatea europeană ar folosi în continuare termenul „romi”, așa cum cere și Consiliul Europei.
„Unele dintre principalele motive pentru care imaginea României şi a românilor au de suferit în afara granițelor sunt tocmai rasismul și discriminarea la care sunt supuși cetățenii români de etnie romă pe teritoriul țării”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului României.
„SCRISOARE DESCHISĂ
Cu privire la propunerea legislativă privind revenirea la denumirea oficială de “ţigani” a persoanelor intitulate “de etnie romă”.
ActiveWatch îndeamnă la responsabilitate membrii comisiilor Camerei Deputaților implicate în avizarea propunerii legislative privind revenirea la denumirea oficială de “ţigani” a persoanelor intitulate “de etnie romă”, înregistrată cu numărul BP462/28.04.2015 de către deputatul Bogdan Diaconu şi solicită respingerea acesteia.
Deputatul Bogdan Diaconu aduce în expunerea de motive două argumente principale cu privire la necesitatea legii. În primul rând, dumnealui susține că asemănarea dintre cuvintele ”rom” şi ”român” aduce prejudicii cetățenilor români din diaspora, prin confuzia creată în (şi de către) mass media din afara ţării. În al doilea rând, domnul Diaconu se aventurează într-o încercare de a demonstra că termenul de ”ţigani” este cel legitim pentru a denumi membrii etniei rome, şi nu cel de ”romi”.
Cu privire la primul argument, atragem atenția membrilor comisiilor că unele dintre principalele motive pentru care imaginea României şi a românilor au de suferit în afara granițelor sunt tocmai rasismul și discriminarea la care sunt supuși cetățenii români de etnie romă pe teritoriul țării.
Avizarea pozitivă a prezentei propuneri legislative sau, ulterior, adoptarea acesteia nu va face nimic altceva în plan extern decât să aducă prejudicii României, prin promovarea imaginii unei țări cu legiuitori rasiști, în care demnitatea personală şi drepturile unei minorități naționale sunt încălcate în scopul creării unui fals confort de imagine pentru majoritarii rămași în țară.
Schimbarea denumirii membrilor etniei din ”romi” în ”ţigani” ar produce efecte numai pe teritoriul României, restul țărilor urmând să folosească în continuare termenul corect de identificarea a membrilor etniei, adică cel de ”romi”, conform reglementărilor și recomandărilor internaționale, propunerea de lege neputând avea niciun efect exact acolo unde, conform propriei motivații, ar exista problemele care i-ar justifica, în opinia autorului, necesitatea.
Din punct de vedere al practicilor internaționale, dorim să atragem atenția asupra faptului că denumirea de ”romi” a devenit oficială la nivel internațional în 1971, la Primul Congres Mondial al Romilor, unde au fost stabilite şi simbolul internațional (roatacu spițe) şi imnul Djelem Djelem. De asemenea, în momentul de față, Consiliul Europei a adoptat folosirea termenului de rom în comunicarea oficială și încurajează folosirea acestuia.
În ceea ce privește oportunitatea folosirii denumirii de ”ţigan” în locul celei de ”rom”, dorim să precizăm că pe teritoriul altor state, cât și pe teritoriul României, aceasta etnie se autodenumește ca fiind „roma”.
„Rrom” este un cuvânt vechi al limbii români, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenței etnice a romilor, deci termenul corect științific. Termenul provine din cuvântul prakrit „dom” (cu d celebralizat), care însemna „om”. Evoluția fonetică a condus la transformarea cuvântului „dom”, cu „d” celebralizat, în cuvântul „rrom”, cu „r” nazalizat, motiv pentru care, în limba români, scrierea se face cu dublu „r” (sursa – Kenrick, Donald, Rromii: din India la Mediterana, Col. Interface, Centre de recherches tsiganes Pariş, Bucureşti: Editura Alternative, 1997, p. 27).
În expunerea de motive, autorul menționează că termenul de ”ţigan” nu este folosit în sens peiorativ. Acest lucru este fals, cuvântul „ţigan” fiind unul injurios, folosit de alteritate/ neromi pentru a-i identifica pe aceștia (sursa – Delia Grigore, lingvist). Caracterul peiorativ este dat atât de etimologia acestui termen, cât şi de modul lui de utilizare, așa cum este descris şi în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX).
Mai mult, în versiunea cea mai recentă a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, apărută în 2012, explicațiile cuvântului ţigan, precum şi toate derivatele acestuia, conțin mențiunea “adesea peiorativ”.
Termenul de „ţigan” provine din limba greacă medie, din „athinganos/ athinganoy”, semnificațiile cuvântului fiind următoarele: „păgân”, „eretic”, „de neatins” sau „impur”. Cuvântul este atestat pentru prima dată în anul 1068, în scrierea unui călugăr care îi definea pe „athinganos” ca fiind un grup de eretici, nomazi, cititori în stele şi vrăjitori şi îi sfătuia pe creștini să se ferească de aceștia (sursă: ”De ce rrom şi nu ţigan”, Delia Grigore, lingvist). DEX menționează casemnificație a cuvântului ţigan „epitet injurios dat unei persoane cu un comportament necivilizat”.
În ceea ce privește istoria termenului de ţigan pe teritoriul țării noastre, Ministerul Culturii, în opinia formulată pe marginea proiectului de lege similar depus de deputatul Silviu Prigoana în anul 2010 şi înregistrat cu numărul L731/2010, a transmis că „În Țările Române, încă de la prima atestare a romilor, din 1385, semnalata tot în documentele unei mănăstiri, Vodita, termenului atigan, care a devenit mai târziu ţigan desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia”.
Cu aceeași ocazie, Consiliul Legislativ al Parlamentului a relevat, în avizul sau din 11 octombrie 2010, că proiectul deputatului Silviu Prigoana, care își propunea tot schimbarea denumirii etniei rome în etnie ţigăneasca, încalcă principiile de egalitate consacrate de dreptul internațional și de dreptul Uniunii Europene: „Punerea în aplicare a propunerii legislative analizate va conduce de o manieră subtilă la ideea existenței unei populații speciale, diferite de celelalte populații conlocuitoare majoritare, populație care prezintă trăsături proprii ce-i conferă un statut social / moral diferit și care trebuie să aibă un tratament juridic / moral deosebit, nu conform principiilor de egalitate consacrate de dreptul internațional și dreptul Uniunii Europene” (Aviz nr. 1209 al Consiliului Legislativ).
Soluția pentru reducerea disconfortului resimțit de cetățenii de etnie majoritară nu stă în manevrarea denumirilor – mai exact a etichetelor – oamenilor, ci în rezolvarea problemelor sociale grave care afectează majoritatea comunităților de romi.
Românii ar trebui să simtă un disconfort în fața fiecărui rom care, în România secolului XXI, trăiește într-o mizerie de ev mediu. Statul român este dator să facă toate eforturile pentru a compensa decalajele culturale/educaționale/sociale generate de menținerea timp de peste 500 de ani în condiția de robi (sclavi) a populației rome.
ActiveWatch”
Suedezii au confundat limba română cu… limba romani!