Pe numele fiecărui copil din România s-a deschis un cont comun de economii la trezorerie. Părinţii pot depune acolo câte 100 de lei pe lună, iar la final de an primesc în plus încă jumătate din sumă. Analiştii economici spun că în realitate, prin această măsură, Guvernul vrea să facă rost de bani la buget şi că, din cauza timpului îndelungat în care banii nu pot fi folosiţi, există riscul ca guvernanţii să nu-şi onoreze promisiunea.
Un singur cont pentru aproape patru milioane de copii
Pe numele copiilor s-a deschis la Trezoreria Statului sector 1 contul special de economisire „Contul individual de economii Junior Centenar”, codificat cu codul numeric personal al copiilor beneficiari, indiferent de domiciliul acestora, pe baza informaţiilor furnizate de Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare. Iniţial Ministerul Finanţelor anunţase că va deschide un cont individual pentru fiecare copil din România, ceea ce ar fi necesitat circa 4 milioane de conturi. Ulterior, instrucţiunile transmise de Ministerul arată că va fi folosit un singur cont IBAN, respectiv: RO17TREZ701460101XXXXXXX. Diferenţierea plăţilor în acest cont se va face pe baza datelor de identificare ale copilului, trecute într-un ordin de plată, respectiv numele şi prenumele copilului şi codul numeric personal (CNP), potrivit EduPedu. Este, de asemenea, bizară şi deschiderea automată contului de economii pe numele minorilor. Spre exemplu, un instrument financiar de economisire oarecum similar există şi în Canada, dar deosebirea majoră este că deschiderea contului este voluntară.
“Junior Centenar”
Programul guvernamental „gROwth – Contul individual de economii Junior Centenar” le permite părinţilor care vor să economisească pentru copiii lor să beneficieze de o primă anuală de la stat de 600 lei şi o dobândă anuală de 3%. Potrivit proiectului, părinţii sau tutorii pot depune cel puţin 1.200 lei/an, bani pe care să nu-i folosească până când vor împlini vârsta de 18 ani. În cazul în care la finele anului calendaristic suma depusă în anul respectiv este mai mică decât suma minimă de 1.200 de lei, titularul contului nu beneficiază de prima de stat, dar pentru soldul contului se acordă dobândă. Sumele depuse anual în cont nu vor putea depăşi un plafon maxim reprezentând echivalentul în lei a valorii de 100.000 euro, calculat la cursul de schimb din ultima zi a anului precedent.
Dobânda se calculează şi se plăteşte când titularul contului împlineşte vârsta de 18 ani. Modul exact de calcul al dobânzilor şi al primelor urmează să fie detaliat printr-un ordin de ministru.
Dobândă mai mică decât inflaţia
Deşi a criticat îndelung dobânzile mici oferite de bănci la depozite, nici statul nu pare a fi mai generos. Dobânda oferită de Guvern celor care economisesc prin programul gROwth este de numai 3%, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei eramai mare de 3,4% la finalul lunii noiembrie. Acest lucru înseamnă că, în condiţiile actuale, inflaţia „mănâncă“ din banii economisiţi.
Ce va face Guvernul cu banii
Programul prevede că beneficiarii economiilor nu vor putea retrage banii din cont până când vor împlini 18 ani. Sumele pot fi retrase mai devreme doar în cazul în care apar situaţii excepţionale, cum ar fi cheltuieli de sănătate pentru tratarea minorului în cazul bolilor cu risc de deces ale acestuia şi în cazul decesului. Dacă nu solicită retragerea sumelor din cont la scadenţă, beneficiarii nu beneficiază de condiţiile din program, respectiv nici de primă, nici de dobândă. O chestiune esenţială pe care Guvernul nu a clarificat-o, însă, este ce va face cu banii economisiţi de români pentru copiii lor la Trezorerie. Specialiştii au criticat programul, spunând că este doar o modalitate prin care statul să mai beneficieze de lichidităţi.
