Teheranul promite un răspuns „rapid” și acuză Bucureștiul de complicitate la agresiune militară. MAE respinge acuzațiile: „România nu este parte a conflictului”
Iranul a trecut de la diplomație la amenințări directe. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a avertizat luni România că punerea bazelor militare la dispoziția Statelor Unite echivalează cu participarea la o agresiune militară împotriva Republicii Islamice. Declarația vine la doar câteva zile după ce Parlamentul de la București a aprobat dislocarea de echipamente și trupe americane pe teritoriul românesc, în contextul operațiunilor legate de războiul din Iran.
„O pată neagră în istoria relațiilor bilaterale”
Baghaei nu s-a limitat la un simplu avertisment. Oficialul iranian a calificat eventualul sprijin românesc drept „inacceptabil din punct de vedere al dreptului internațional” și a avertizat că acesta ar atrage răspunderea internațională a statului român. Mai mult, a spus că implicarea României ar reprezenta „o pată neagră” în istoria relațiilor dintre cele două țări, subliniind că „poporul iranian și poporul român au fost mereu într-o relație de prietenie”. Teheranul a promis un răspuns „adecvat și rapid”, atât pe plan juridic, cât și politic.
Ce a aprobat Parlamentul României
Reacția dură a Iranului a fost declanșată de decizia din 11 martie, când atât Consiliul Suprem de Apărare a Țării, cât și Parlamentul au aprobat cererea Statelor Unite de a trimite în România avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații prin satelit. Președintele Nicușor Dan a declarat atunci că echipamentele sunt „strict defensive”, corelate cu sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu, și că cetățenii nu au motive de îngrijorare.
Sute de militari americani, așteptați „de îndată” în România
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a confirmat în weekend că echipamentele și militarii americani urmează să sosească „de îndată”. Potrivit ministrului, în România vor ajunge între 400 și 500 de militari americani, care vor gestiona dispozitivele aprobate de Parlament. „Eu, ca ministru al Apărării, sunt preocupat de o prezență suplimentară a trupelor americane pe teritoriul național, pentru că asta e un spor de securitate”, a spus Miruță.
Răspunsul MAE: „România nu este parte a conflictului”
Ministerul de Externe de la București a reacționat prompt la amenințările Teheranului. Printr-un comunicat, MAE a reamintit că acordul bilateral de acces din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal de a utiliza baze militare din România și că sistemul de apărare antirachetă, găzduit de peste un deceniu, are „caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU”. Poziția oficială a Bucureștiului rămâne fermă: România nu este parte a conflictului.
Congresul american nu a autorizat folosirea forței în Iran
Contextul internațional rămâne extrem de tensionat. Statele Unite și Israelul justifică operațiunile militare prin necesitatea de a contracara ambițiile nucleare și militare ale Teheranului. Totuși, dovezi privind o amenințare iminentă nu au fost făcute publice, iar Congresul american nu a autorizat formal folosirea forței în Iran. România se află astfel într-o poziție delicată, prinsă între loialitatea față de aliatul strategic american și riscurile diplomatice pe care le presupune implicarea, fie ea și indirectă, într-un război controversat.
