Decretul de prelungire a stării de urgență, anunțat de președintele Klaus Iohannis, prevede la articolul 56 că termenele de preaviz în cazul demisiei personalului încadrat în unități sanitare, de asistență socială, de asistență medico-socială și în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale se suspendă pe perioada stării de urgență. În plus, acești salariați nu mai pot demisiona fără preaviz, așa cum prevedea art. 81 alin. (8) din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, care nu se mai aplică.
Acest lucru înseamnă că personalul medical din România, care este primul vizat de prevederea Decretului din cauza situațiilor de până acum, nu mai poate demisiona. Mai mult, cadrele medicale nu mai pot pleca nici măcar dacă nu mai sunt plătiți sau nu li se asigură echipament de protecție, explică pentru Europa liberă avocatul în dreptul muncii Andrei Săvescu.
”Esența este că personalul menționat în decret nu poate să-și își dea demisia pe perioada stării de urgență. Mai mult decât atât, potrivit articolului 56 din Decret, ei nu pot pleca nici măcar dacă nu ar fi plătiți sau nu ar avea echipament de protecție. Pentru că articolul 81, aliniatul 8 din Codul Muncii, se referă la o demisie fără preaviz în cazul în care angajatorul nu-și îndeplinește obligațiile asumate prin contractul de muncă. De exemplu, nu plătește salariul sau nu asigură echipamente de protecție. Cei de la Suceava, de exemplu, au demisionat fără preaviz, iar acest lucru e prevenit să nu se mai întâmple”, spune avocatul.
Oamenii nu vor putea fi, totuși, ținuți cu forța. Dacă cineva își va da demisia și va invoca faptul că nu are echipament de protecție și va sta acasă, conform decretului va fi o situație disciplinară, iar contractul de muncă îi va putea fi desfăcut pe temeiuri disciplinare.
”Deci nu e o împiedicare fizică a oamenilor să plece acasă, dar e o împiedicare juridică, foarte supărătoare pentru oameni. Era o garanție importantă în favoarea salariaților, care acum nu mai există. Faptul că nu mai vin la servici devine ilegal, până acum era legal ”, susține Andrei Săvescu.
Avocatul spune că probabil vor fi multe procese în legătură cu acest decret, mai ales că nici legiuitorul nu are experiență și ”că instanțele vor analiza în multe procese proporționalitatea, adică măsurile sunt foarte aspre, se va analiza de la caz la caz, dacă nu s-au făcut abuzuri”.
De asemenea, în cazul angajaților din aceste domenii care și-au depus deja demisiile, perioada de preaviz (de 30 de zile în cele mai multe cazuri) se suspendă în acest moment și va continua să curgă după încetarea stării de urgență, mai prevede decretul.
Stare de urgenţă până pe 14 mai
Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți prelungirea stării de urgență pentru alte 30 de zile. Astfel, România continuă să fie în stare de urgență până pe 14 mai.
”Școlile rămân închise și se suspendă toate activitățile didactice care presupun prezența fizică. Am decis prin decretul emis că guvernul va lua toate măsurile ca să fie asigurată securitatea alimentară a cetățenilor prin continuarea producției, furnizării și transportului produselor. Se pot plafona prețurile la alimente de strictă necesitate, medicamente, utilități. Am adăugat în decret o mențiune specială dacă se va constata o scădere a prețurilor la energie: în acest caz, guvernul va lua măsurile necesare ca scăderile să se reflecte în prețuri”, a precizat șeful statului.
„Pericolul nu a trecut, iar relaxarea restricţiilor în perioada următoare, cum văd că cer unii politicieni, ar duce la o creştere vertiginoasă a cazurilor de infectare”, a mai spus președintele.
„Staţi acasă pentru a nu ajunge pe un pat de spital. Staţi acasă pentru a ne recăpăta viaţa cât mai repede”, a subliniat Iohannis.