Taxarea cu 6,75% a conturilor de până la 100.000 de euro şi cu 9,9% pe orice sumă care depăşeşte acest nivel a provocat panică în Cipru – un paradis fiscal prin care mulţi români îşi derulează afacerile. Măsura a fost cerută de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în schimbul unui împrumut de 10 miliarde de euro. Parlamentul de la Nicosia este presat să ratifice acordul sub ameninţarea că fără el nu vor exista fonduri de salvare a ţării de la faliment.
Între nevinovaţii care vor fi impozitaţi pentru situaţia în care a ajuns Ciprul sunt şi românii din insulă, care au muncit cinstit şi îşi văd economiile de-o viaţă ciuntite.
Românii sunt a treia comunitate ca mărime din Cipru, aproximativ 35.000 de persoane. Funcţionari sau patronii unor afaceri modeste, aceştia au în băncile din Cipru în jur de 3.000 – 20.000 euro/persoană. Asta înseamnă că, dacă planul Uniunii Europene de impozitare va fi aprobat, pierd undeva între 202,5 şi 1.350 euro.
Comunitatea românească
Majoritatea cetăţenilor români stabiliţi în Cipru după 1990 lucrează în domeniul servicii (comerţ, hoteluri, restaurante), construcţii, agricultură, potrivit Ambasadei României din Nicosia. Românii sunt prezenţi de asemenea în domenii precum IT, cercetare, juridic, sistemul bancar, moda, etc.
Dintre cetăţenii europeni, cele mai numerose comunităţi sunt: greacă 31.044 (17.3%), britanică 26.659 (14.8), română 24.378 (13.2), bulgară 19.197 (10.7) etc.
Se estimează ca, pe lângă cei 24.378 cetăţeni români înregistraţi la ultimul recensământ, în Cipru se mai află cel puţin 10.000 persoane neînregistrate la autorităţile cipriote, se mai arată pe site-ul reprezentanţei României la Nicosia. Cele mai mari comunităţi româneşti sunt în oraşele: Nicosia, Limassol, Larnaca, Pafos, Dali sau Paralimni.
Exodul din insulă, inevitabil
Criza a devenit tot mai acută în ultimii patru ani şi mulţi români au plecat deja din insulă, în timp ce pentru ceilalţi veniturile s-au redus consistent, a spus Silvia Leonidou, vicepreşedinta Comunităţii Românilor din Cipru. Ca şi ceilalţi locuitori ai insulei, Silvia Leonidou se teme că dacă propunerea UE va fi votată de parlament atunci nimeni nu va mai depune bani în Cipru, ceea ce ar dinamita economia şi ar conduce la un exod din insulă. Luni, 18 martie, purtătoarea de cuvânt a Băncii Centrale cipriote a anunţat că băncile rămân închise până când planul UE se va discuta în parlament de la Nicosia.
Cipru, “paradis fiscal”
Odată cu lansarea planului pregătit de UE s-a vorbit în special despre depozitele oligarhilor ruşi şi evazioniştilor fiscali care au spălat fonduri prin intermediul băncilor cipriote. În ultimii ani au apărut informaţii şi despre politicieni români cu conturi în băncile cipriote, cum ar fi Dan Voiculescu şi Sorin Roşca Stănescu. S-a vorbit şi despre românii bogaţi, patroni de off- shoreuri: Ioan Niculae, Ion }iriac, Florin Pogonaru şi Radu Georgescu. Economiile se bucură însă de confidenţialitate, aşa încât informaţiile au rămas la nivel de zvon.
Leul, afectat
Din cauza situaţiei din Cipru, cursul euro/leu a crescut luni, 18 martie, cu 2,3 bani, până la 4,4170, cel mai ridicat nivel din 7 ianuarie încoace. Cursul dolar/ leu a crescut cu peste 4,5 bani, până la maximul ultimelor trei luni: 3,4088. Euro s-a depreciat la rândul său puternic în raport cu dolarul american. Şeful supravegherii din BNR a spus că românii cu depozite în băncile cipriote de la noi nu trebuie să se teamă, pentru că acestea nu vor fi afectate. Au de suferit însă firmele cu afaceri în Cipru.