Ce a fost mai întâi, oaia sau scutul antirachetă? La această întrebare trebuie să răspundă magistraţii Tribunalului Olt, după ce un cioban a fost dat în judecată de autorităţile locale pentru că are saivanul prea aproape de baza americană de la Deveselu, iar oile perturbă instalaţiile militare. Omul susţine că străinii au venit peste oile sale şi cere despăgubiri ca să le mute. Autorităţile locale invocă o lege care prevede că nu se poate construi nimic la mai puţin de 4
kilometri de scutul antirachetă.
Cele circa 250 de oi ale lui Dumitru Bleja “au păscut fără probleme” timp de mulţi ani, înainte ca venirea americanilor, la sfârşitul lui 2013, să pună capăt acestei vieţi paşnice, a povestit pentru France Presse Alexandru Damian, primar al micii comune Stoeneşti, de lângă Deveselu, în câmpia dunăreană.
Însă “oile nu sunt ca oamenii. Ele nu respectă regulile, intră în zona de acţiune a senzorilor de securitate, ating gardul şi declanşează sistemele de alarmă”, explică el.
Un lucru de neconceput pentru armata americană, care a ales acest loc pentru a instala un sistem de apărare antirachetă integrat în scutul NATO din Europa, conceput pentru a intercepta rachete intercontinentale.
Prin urmare, înaltul reprezentant al SUA de la Deveselu a informat în 2014 Ministerul Apărării din România că adăpostul de oi situat la circa 10 metri de gard “subminează exigenţele minimale de securitate şi este incompatibil” cu funcţionarea unor instalaţii militare.
Această sagă judiciară în care se confruntă ministerul român şi crescătorul de oi durează de peste trei ani, iar în curând cea mai înaltă instanţă din ţară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ar urma să se pronunţe asupra unuia din aspectele acestui caz, mai comentează AFP.
Ciobanul vrea daune de 18.000 euro
Potrivit primarului, Dumitru Bleja a achiziţionat în 2007 aproape un hectar de teren lângă baza de la Deveselu, iar un an mai târziu a construit un adăpost pentru oile sale, înainte de începerea lucrărilor la scut. Însă, recunoaşte el, bărbatul nu a obţinut – şi nici nu a cerut – autorizaţie de construcţie aşa cum prevede legislaţia.
Baza de la Deveselu, care face parte din scutul NATO, a fost inaugurată în mai 2016, stârnind furia Rusiei, care o consideră o ameninţare la adresa securităţii sale. Construirea sa a costat circa 800 de milioane de dolari.
La Stoeneşti, localnicii se tem să vorbească, “pentru a nu avea probleme” cu Bleja, însă mulţi dintre ei consideră că edilul este vinovat în acest caz.
“Chiar şi atunci când este vorba de construirea unei simple autostrăzi, oamenii trebuie să accepte condiţiile autorităţilor” însărcinate cu exproprierile, spune patronul unui bar.
“Nu putem insista să facem lucrurile doar cum vrem. Proprietarul trebuie să ajungă la un acord cu unitatea militară şi cu primăria”, spune o pensionară, Nicoleta Nacu, în vârstă de 69 de ani. “În plus, despăgubirile pe care el le cere sunt exagerate, deoarece până la urmă adăpostul nu este atât de mare”, adaugă ea.
Un consilier local îl acuză pe Bleja că a cumpărat acel teren şi că a construit adăpostul “doar pentru a obţine despăgubiri importante din partea americanilor”.
“Exclus”, răspunde avocatul crescătorului de oi, Şerban Dinu. “Nimeni nu ştia în 2007 că Deveselu va fi ales pentru a găzdui scutul”, spune el pentru AFP.
În aşteptarea verdictului, Bleja, care a refuzat să dea interviu, s-a retras cu oile sale la Caracal, oraşul său natal situat la circa 15 kilometri de Stoeneşti, încheie agenţia franceză de presă.