Statisticile arată adevărata faţă a economiei româneşti. Piaţa muncii nu a ieşit niciodată din recesiune, iar marea problemă a românilor rămâne găsirea unui loc de muncă. Mai mult de 6,5 milioane de persoane apte de muncă nu lucrează nicăieri şi doar unul din patru tineri este activ pe piaţa muncii. La un număr de 5 milioane de salariaţi, din care mai mult de un milion sunt bugetari, avem 5,5 milioane de pensionari.
Mai mult de 6,5 milioane de persoane apte de muncă nu lucrează nicăieri şi doar unul din patru tineri este activ pe piaţa muncii. Jumătate de milion de români lucrează part-time. Din totalul de 16,68 milioane de români care formează populaţia aptă de muncă (15-74 de ani), 9,26 milioane sunt persoane active, 6,72 milioane sunt inactive şi 701.000 sunt şomeri, potrivit ultimelor raportări centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS). Asta înseamnă că aproape 60% din românii care contează pentru piaţa muncii au o ocupaţie, în timp ce 40% stau înafara acestei pieţe şi un procentaj nesemnificativ oscilează între angajare şi şomaj. Sau, altfel spus, din 10 români apţi de muncă patru nu au o ocupaţie şi şase sunt ocupaţi (salariaţi, agricultori, patroni sau lucrători pe cont propriu).
Anul trecut, 239.000 de persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate.
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 de ani) era de 23,9%, adică din patru tineri doar unul avea o ocupaţie în 2012, mai reiese din datele INS.
Patru asistaţi social la trei lucrători
Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1.000 de persoane ocupate) a fost de 1.303 la mie. Cu alte cuvinte, la 1.000 de lucrători le revin 1.300 de asistaţi, adică avem patru asistaţi social la trei persoane care realizează venituri. Dependenţa economică este mai ridicată pentru persoanele de sex feminin (1.647 faţă de 1.026 la mie în cazul bărbaţilor) şi pentru mediul rural (1.307 comparativ cu 1.300 la mie în mediul urban).
Romii lucrează la negru
Aproape jumătate din populaţia romă activă lucrează fără contract de muncă şi doar două treimi dintre romi se pot baza pe un venit stabil, rezultă din studiul “Romii din România – De la ţap ispăşitor la motor de dezvoltare”, prezentat de Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună”.
Comparând cu datele obţinute acum cu cele disponibile la nivelul anului 1998, se constată că situaţia romilor s-a îmbunătăţit din acest punct de vedere, procentul romilor angajaţi cu contract crescând în acest interval cu puţin peste 10 la sută, creştere coroborată şi de scăderea procentului persoanelor care lucrează fără contract cu aceeaşi valoare.
Cu toate acestea, iniţiatorii studiului au constatat că aproape jumătate din populaţia romă lucrează la negru, în timp ce mai puţin de o zecime din populaţia neromă se află într-o astfel de situaţie.
“Salariile sunt menţionate ca surse de venit de mai puţin de o treime dintre romi (28,1 la sută), în timp ce pentru neromi este cea mai menţionată sursă (53,6 la sută). De asemenea, 7,2 la sută dintre romi menţionează că nu au niciun fel de venit, faţă de neromii în aceeaşi situaţie (1,3 la sută).
Un milion de angajaţi în sectorul public
La nivel naţional, numărul angajaţilor din sectorul public, respectiv Administraţie, Educaţie şi Sănătate era de 1.189.861 de persoane, în timp ce numărul total de angajaţi este de 5.021.460 de persoane, înregistrate legal. În acelaşi timp, în România sunt 5,5 milioane de pensionari.