Rata șomajului crește în mod constant de la începutul anului, ajungând la 7,5% în luna mai a acestui an, în ușoară creștere față de perioada similară a anului trecut, iar numărul de șomeri este de 720.000 de persoane, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
“În realitate, numărul de șomeri este mult mai mare, mai ales după ce în perioada crizei s-au pierdut aproximativ un milion de locuri de muncă. Statistica folosește un sistem de calcul prin care se elimină multe persoane care ar fi putut intra în categoria șomerilor. Situația de pe piața muncii s-a degradat foarte tare, s-au trecut foarte multe persoane pe contracte de muncă pe perioadă determinată, iar unii angajații vin o zi da și o zi nu la muncă, iar pentru “absențele motivate” nu sunt plătiți și nu le sunt plătite nici contribuțiile sociale”, explică profesorul Vladimir Pasti, sociolog și politolog specializat în studierea evoluțiilor politice și sociale ale tranziției românești.
4,36 milioane de salariați
În primele patru luni ale anului, numărul de angajați din economie a crescut cu 56.000 de persoane, efectivul total de salariați ajungând la 4,36 milioane de persoane în aprilie. Cu toate acestea, economia mai are de recuperat câteva sute de mii de locuri de muncă pierdute în criză, după ce noile angajări făcute în ultimii doi ani nu au reușit să acopere nivelul de concedieri făcute de angajatori pentru reducerea de costuri. Iar o nouă creștere a ratei șomajului nu poate decât să scadă șansele de recuperare rapidă a economiei prin creșterea veniturilor aduse din contribuții la bugetul de stat, dar și în consum.
Din școală, direct în șomaj
O potențială creștere a șomajului ar putea avea loc și după rezultatele din acest an ale examenului de bacalaureat, după ce în ultimii doi ani peste 200.000 de absolvenți de liceu nu au reușit să promoveze acest examen, iar o mare parte dintre aceștia au îngroșat rândurile șomerilor, pentru că nu și-au găsit locuri de muncă.
“Elevii și studenții cresc rândurile șomerilor nu pentru că sunt prost pregătiți, ci pentru că nu îi angajează nimeni, nu mai au la ce. În categoria șomerilor, adică a celor aflați în căutarea unui loc de muncă, i-aș integra și pe cei trei milioane de emigranți, care au plecat pentru că nu aveau unde să lucreze ca să dea de mâncare la copii. E mai bine să faci munci necalificate, prost plătite în Germania decât să câștigi la un nivel mediu în România”, adaugă Pasti.