
Protestul crescătorilor de oi și capre din 15 septembrie, gândit inițial ca o acțiune economică în Piața Victoriei din București, a fost preluat treptat de simpatizanți AUR, de susținători ai lui Călin Georgescu și de membri ai galeriilor de fotbal. Ce a pornit ca o cerere pentru reluarea exporturilor de animale vii s-a transformat, până seara, în ciocniri cu jandarmii, zeci de răniți și scandări politice.
Fermierii spun că nemulțumirile lor sunt vechi și reale. Politicienii se acuză reciproc pentru violențe, iar AUR neagă orice rol în degenerarea protestului.
De ce au ieșit oierii în stradă
Crescătorii de oi și capre din România cer de luni de zile reluarea exporturilor de animale vii, blocate după ce Comisia Europeană a extins, în iunie, interdicția către țări terțe până la 31 decembrie 2026, pe fondul focarelor de pestă a micilor rumegătoare și de variolă ovină și caprină. Restricțiile, spun fermierii, blochează contracte, scad prețurile și cresc costurile de întreținere a animalelor.
Nemulțumirea nu e nouă. La finalul lunii iulie, câteva sute de oieri protestaseră deja la sediul din București al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), unde forțaseră gardurile de protecție, iar jandarmii folosiseră tot gaze lacrimogene.
Manifestația a scăpat de sub control în câteva ore
Protestul de marți a pornit dimineața în zona Muzeului Antipa, cu mobilizare făcută în mare parte pe rețelele sociale. Reprezentanții fermierilor au depus la Palatul Victoria o listă cu 16 revendicări, printre care reluarea exporturilor și oprirea sacrificării animalelor din fermele cu boli infecțioase.
Pe parcursul zilei, grupuri de protestatari au forțat de mai multe ori dispozitivul de jandarmi și au aruncat cu sticle, pietre și bucăți din gardurile metalice de protecție. Jandarmii au răspuns cu spray și gaze lacrimogene, iar traficul din centrul Capitalei a fost blocat ore în șir.
Până seara, s-au raportat 24 de persoane rănite, iar aproximativ 47 de participanți au fost conduși la secții de poliție pentru verificări. Jandarmeria Capitalei a aplicat și amenzi în valoare totală de 11.000 de lei unor bărbați acuzați că au provocat incidente.
AUR și susținătorii lui Călin Georgescu, prezenți în mulțime
Protestul, gândit inițial ca o acțiune a breslei crescătorilor de animale, a atras rapid și o componentă politică. Pe rețelele sociale au apărut, cu zile înainte, mesaje de mobilizare din partea unor membri AUR și a susținătorilor lui Călin Georgescu, iar liderul AUR, George Simion, confirmase încă din 19 august, pe Facebook, că știe de protest și îl susține.
În Piața Victoriei au fost prezenți și membri ai galeriilor de fotbal, iar mulțimea a scandat repetat „Călin Georgescu este președinte”, „Turul 2 înapoi” și „Alegeri anticipate”. Printre protestatari a fost observat și un steag folosit de soldații ruși în războiul din Ucraina, deja văzut la alte manifestații ale susținătorilor lui Georgescu.
Federația Națională a Crescătorilor de Ovine (ROMOVIS) s-a delimitat public de manifestația din 15 septembrie, susținând că nu a organizat-o și că plănuise separat un protest autorizat.
Liderul AUR neagă implicarea partidului în violențe
George Simion a respins acuzațiile potrivit cărora partidul ar fi orchestrat degenerarea protestului. El a spus că demonstranții „au fost buni și mult prea răbdători” și a cerut celor prezenți să manifeste „pașnic, calm și responsabil”.
Liderul AUR a explicat că s-a aflat la 200 până la 300 de metri de Piața Victoriei pe parcursul zilei, dar că a evitat să intre în mulțime pentru a nu alimenta suspiciunile privind o implicare politică a partidului.
Reacții politice după violențe
Vicepremierul Oana Gheorghiu a acuzat „politicienii extremiști, inclusiv parlamentari, care s-au infiltrat în acțiunea legitimă a oierilor” de declanșarea incidentelor. Fostul președinte Traian Băsescu a cerut să se verifice dacă AUR a fost implicat în organizarea violențelor.
Consiliul Național al Audiovizualului a cerut instituțiilor media să relateze protestul „cu rigoare, acuratețe” și cu distincție clară între fapte și opinii. Jandarmeria nu a exclus posibilitatea ca printre manifestanți să fi fost „persoane infiltrate și instigatori”.
Reprezentanții fermierilor spun că vor continua protestele pe termen nelimitat, până la un răspuns concret al Guvernului la cele 16 revendicări depuse marți. Interdicția europeană la exportul de ovine și caprine către țări terțe rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026, iar autoritățile nu au anunțat o dată pentru reluarea discuțiilor cu breasla.


