Într-o singură săptămână, România a fost lovită de o dronă rusească și una ucraineană. Cele două incidente ridică o întrebare pe care și-o pun acum mulți români: cât de departe este, de fapt, războiul?
Galați, 29 mai: o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe
Locuitorii unui bloc din Galați au fost treziți la aproape ora două dimineața de o alertă pe telefon: o dronă se apropia dinspre granița cu Ucraina, aflată la câțiva kilometri distanță. Momentele care au urmat le-au schimbat perspectiva asupra războiului.
Drona a pătruns prin acoperișul blocului, a străpuns betonul și a declanșat un incendiu. O femeie și fiul ei adolescent au ajuns la spital cu vânătăi și arsuri minore. Pagubele puteau fi mult mai grave: proiectilul a lovit casa liftului, care a absorbit o parte din explozie.
„Dacă drona ar fi lovit lateral, putea distruge un etaj întreg sau mai mult”, a spus Costel Patrichi, administratorul blocului, citat de BBC.
Președintele Nicușor Dan a confirmat că drona era un Geran-2, cunoscut și sub numele de Shahed, fabricată în Rusia. „Suntem siguri, pentru că am mai găsit una acum patru-cinci săptămâni care nu a explodat. Le-am comparat și sunt identice”, a declarat Dan pentru BBC World Service.
Rusia a negat orice implicare. Aliații NATO au condamnat incidentul și au calificat comportamentul Moscovei drept „nesăbuit”.
Constanța, 5 iunie: o dronă navală ucraineană a explodat în port
Pe 5 iunie 2026, la ora 10:28 ora locală, o dronă navală a explodat în portul Constanța. Autoritățile fuseseră alertate dimineața devreme cu privire la prezența dispozitivului în zona portuară.
Drona a fost descoperită în sectorul civil al portului, lângă sediul Agenției Române de Salvare a Vieților Omenești pe Mare (ARSVOM). A explodat în timp ce specialiști din SRI, Garda de Coastă și Ministerul Apărării o evaluau și o securizau.
Șeful DSU, Raed Arafat, a confirmat că zona fusese evacuată preventiv și că nu s-au înregistrat victime.
Marina ucraineană a confirmat că a pierdut controlul dronei în Marea Neagră din cauza bruiajului electronic rusesc, ceea ce a provocat devierea vasului spre coasta română. Ucraina a precizat că intrarea dronei pe teritoriul românesc este „o consecință directă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei”.
Președintele Dan a anunțat că, în aceeași zi, alte trei drone au explodat: una în largul coastei Constanței și alte două la aproximativ 145 de kilometri est de oraș. Niciuna nu a provocat victime sau daune semnificative.
O mină și o dronă pe plajă
Cele două incidente cu drone nu sunt singurele din ultimele zile. Tot în această perioadă, o mină a fost descoperită pe o plajă lângă Vama Veche, la peste 50 de kilometri nord de Constanța. Președintele Dan a calificat incidentul de la Constanța drept al doilea „incident de securitate semnificativ al săptămânii”.
România este membră NATO și UE, are o graniță cu Ucraina și se află pe o rută activă de drone militare care vizează porturile ucrainene de pe Dunăre, vitale pentru exporturile de cereale ale Kievului. Această poziție geografică o plasează direct în calea riscurilor colaterale ale războiului.
Reacția autorităților
Ca răspuns la incidentele din ultima lună, România a închis consulatul rus din Constanța, pe care președintele Dan l-a descris drept un „avertisment”. El a precizat că următoarea treaptă în „ierarhia diplomatică a măsurilor” ar fi expulzarea ambasadorului rus, dar că aceasta nu a fost luată deocamdată.
Guvernul de la București a cerut NATO să accelereze transferul de echipamente militare spre această parte a frontierei estice. România achiziționează deja drone proprii și are planuri de a dezvolta altele în colaborare cu companii ucrainene.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și-a exprimat solidaritatea cu România, afirmând că războiul Rusiei devine „din ce în ce mai mult o amenințare directă pentru țările de la frontiera noastră estică”.
Deocamdată, România nu a invocat nici Articolul 4, nici Articolul 5 din Tratatul NATO. Surse guvernamentale au confirmat că varianta Articolului 4, care ar fi declanșat o reuniune de urgență a alianței, a fost luată în calcul, dar respinsă pentru a nu crea panică.
Locuitorii din Galați
„A fost cu adevărat înfricoșător”, a spus Costel Patrichi, administratorul blocului lovit din Galați. „Ne-au spus că suntem protejați de NATO, să nu ne facem griji. Dar uitați unde am ajuns.”
Un alt locuitor al blocului, Adrian, a verificat apartamentul familiei sale după incident și a tras propriile concluzii: „Sancțiunile nu sunt suficiente. Pentru că ar putea să ia tot ce are Rusia și tot ar ataca.”
Aceasta cea mai gravă situație de acest tip din România de la începutul invaziei rusești la scară largă din 2022.
