Tinerii români ar putea primi dreptul de a se prezenta la vot cu doi ani mai devreme. Este ideea unui senator care ar vrea ca propunerea lui să fie inclusă în textul viitor al Constituției. La 16 sau la 17 ani, mulți dintre ei plătesc taxe, pentru că lucrează și au capacitatea de a alege – iată motivația parlamentarului. În acest moment pot vota numai cei care au împlinit vârsta de 18 ani.
Senatorul UNPR de Olt, Ion Toma a anunțat că susține reducerea vârstei de vot de la 18 la 16 ani “pentru ca tinerii să se implice cu adevărat în procesul decizional”. “Am propus și am susținut în cadrul Biroului Permanent al UNPR reducerea vârstei de vot de la 18 ani la 16 ani pentru că este important ca tinerii acestei țări să aibă un cuvânt de spus în legătură cu deciziile care îi afectează și pe ei. Am ajuns la această decizie în urma numeroaselor discuții pe care le-am purtat cu tinerii de-a lungul timpului”, a declarat senatorul UNPR. Ion Toma a mai spus că va transmite această propunere Parlamentului ca să fie transformată în propunere legislativă și inclusă în Constituție. “Alături de colegii mei din UNPR, voi transmite această propunere spre analiză și adoptare Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României. Am încredere că vor susține inițiativa cât mai mulți colegi parlamentari, indiferent de partidul din care provin. În condițiile în care asistăm la o tot mai mare demobilizare în legătură cu participarea politică și observăm o prezență electorală tot mai scăzută, o astfel de măsură are potențialul de a îmbunătăți participarea tinerilor în viața publică. Tinerii de 16 și 17 ani sunt buni să fie contribuabili și să muncească și să plătească taxe și impozite, dar nu au dreptul să voteze. Cred că asta este o greșeală care trebuie corectată imediat”, a mai declarat senatorul UNPR.
Austria a dat tonul
Ion Toma își argumentează decizia, menționând că în tot mai multe țări din Europa tinerii de 16 ani au dreptul de vot. “Introducerea votului de la 16 ani este o tendință care se întâmplă deja în Europa. Austria a introdus deja din 2007 vârsta minimă de vot la 16 ani pentru toate alegerile mai puțin cele europarlamentare, devenind prima țară membru UE și prima democrație consolidată care a luat această decizie. În Slovenia un tănâr de 16 ani care are un serviciu poate să voteze, de ce nu se poate și în România? În plus, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat în acest an Rezoluția nr. 1826 prin care solicită statelor membre să cerceteze reducerea vârstei de vot la 16 ani pentru toate tipurile de alegeri”, a conchis Toma. Propunerea va fi analizată de parlamentarii care discută modificarea legii fundamentale. Pentru a fi adoptat, însă, amendamentul are nevoie de susținerea majorității colegilor. Constituția în vigoare prevede că cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
Preda subscrie
Europarlamentarul PDL Cristian Preda s-a exprimat și el în favoarea acordării dreptului de vot de la vârsta de 16 ani, arătând că, dacă se poate munci de la această vârstă, ar trebui să se poată și vota. “În opinia mea, tinerii ar putea vota de la 16 ani. Se întâmplă deja așa în Austria, care a introdus această reglementare revoluționară la alegerile europene din iunie. În Franța, se discută de asemenea despre același prag de vârstă. De altfel, pe măsura trecerii timpului, vârsta-minimă s-a diminuat și în spațiul politic românesc: astfel, dacă la 1831, când a început folosirea procedurilor electorale în Valahia, votau toți cei care aveau 25 de ani împliniți, în perioada interbelică se vota de la 21 de ani la Cameră și de la 40 la Senat. Carol al II-lea a mărit pragul de vârstă la 30 de ani, pentru ca în timpul comunismului să se voteze de la 20, apoi de la 18 ani. Post-comunismul nu a adus nici o modificare, deși accesul neîngrădit la informație și democratizarea tinerei generații ar fi putut să dea de gândit în acest sens.